Banii trimisi familiei de romanii plecati sa munceasca in strainatate au efecte negative asupra indicilor inflatiei, dar pozitive asupra standardului de viata al beneficiarilor. 5,6% din PIB-ul anului 2005 a provenit din aceasta sursa (“remitante”). 40% din banii trimisi din strainatate ocolesc canalele oficiale de transmitere.

Pe cont propriu, M.N. admite ca ar fi continuat sa traiasca de la o zi la alta, blocat intr-o serie de slujbe ce ii aduceau putin peste salariul minim pe economie – in sase ani, el a lucrat intr-o brutarie, pe un santier, ca sofer pentru un depozit si supraveghetor la o sala de Internet in Bucuresti.

Dar banii primiti de la mama lui, plecata din 2002 la munca in Spania, l-au ajutat atat sa isi mareasca venitul, cat si sa munceasca din placere. In urma cu doi ani, el si-a deschis din banii economisiti o firma ce ofera conectare la Internet – in luna iunie, reteaua numara 200 de abonati.

Banii primiti, intre 150 si 350 de euro la inceputul fiecarei luni, provin din cei aproximativ 1000 de euro pe luna castigati de mama sa ca menajera.

“Am facut o investitie in retea, sa zicem, dar nu am bani pusi deoparte, daca maine reteaua dispare, ma intorc la aceeasi situatie de acum cativa ani”, spune M.N., 31 de ani.

“Nu stiu ce fac cu banii”, adauga el in apartamentul sau modernizat, dar plin de cabluri, piese de calculator si zumzetul neincetat al serverelor de retea. In ultimii ani, M.N. si-a modernizat apartamentul, de la instalarea unui aparat de aer conditionat, pana la gresie, termopan, masina de spalat si o serie de alte produse electrocasnice.

M.N. nu este singurul roman ai carui bani primiti de la rudele plecate la munca in strainatate se duc pe nerasuflate.

In 2005, au intrat in tara 4,14 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Nationale, adica 5.6% din produsul intern brut, din remitante, bani trimisi de cele aproximativ doua milioane de romani care muncesc in strainatate.

Circa 65% din remitante se duc in consum, a spus Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata(GEA).

Studiile au aratat ca situatia este comuna tarilor din Europa de Sud-Est, unde numai 35% din remitante se duc in investitii, cum ar fi achizitii de terenuri sau actiuni, a spus Voinea in luna februarie la un seminar despre transferuri private si importanta lor in economie.

Rolul remitantelor in Romania este urias, a doua cea mai mare sursa de finantare externa, dupa investitiile straine directe (ISD) in economie.

EurActiv.ro, L. Ilie, 17 iul 2006

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *