Month: July 2006

Mai putin de 5.000 de romani folosesc computerul pentru a plati taxele si impozitele, chiar daca, teoretic, acest lucru este deja posibil in majoritatea judetelor din tara. Exista si primarii, cum e cea din Vaslui, unde lucrurile stau mai prost.

“Teoretic, puteti plati si prin computer taxele, dar tot trebuie sa treceti pe la noi”, ne-a spus seful serviciului IT&C din cadrul primariei, Eugen Bota. El a mai precizat ca, pentru a achita online taxele, e nevoie de deschiderea unui cont la BCR, singura banca cu care Primaria Vaslui lucreaza.

“Noi lucram intens la un alt soft care sa fie implementat, dar va mai dura pana cand va fi functional”, a mai spus Bota.

Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI) spun ca gradul extrem de mic de penetrare al serviciului de plati online se datoreaza numarului mic de computere cu care sunt dotate gospodariile si conexiunilor putine la internet.

“Gradul de utilizare insa prezinta valori scazute, poate si din cauza nivelului mic de penetrare a PC-urilor si internetului in locuintele individuale si, nu in ultimul rand, a lipsei cunostintelor de operare pentru marea majoritate a contribuabililor. In plus, procedura este considerata de catre unele persoane mult prea greoaie”, ne-a declarat Bogdan Cotarlici, din cadrul MCTI.

Cei care au, de pilda, o proprietate intr-o alta localitate decat cea de domiciliu si vor sa achite taxele online mai au de infruntat o piedica: adresele de pe site-ul MCTI privind primariile care accepta plata online, sunt in mare parte gresite.

Dai click pe adresa unei primarii si te trezesti fie cu o pagina de internet goala, fie la alte locatii, fara legatura cu sistemul e-Tax.Cei din minister spun ca stiu de aceasta problema, dar dau vina pe functionarii primariilor.

“In ce priveste functionalitatea link-urilor existente pe site-ul MCTI, trebuie spus ca este destul de greu ca in fiecare moment sa ai pe site doar link-urile functionale ale acestor primarii, intrucat pot aparea defectiuni in orice moment. Daca ii sunam si ii intrebam de existenta sistemului, ne spun ca il au si ca e functional.

Cand ii anuntam ca nu putem accesta, ne asigura ca e o problema de moment”, spun surse din cadrul MCTI.

Unul din orasele-campioane ale platii taxelor online este Timisoara. Cu cateva sute de contribuabili care platesc prin computer darile la stat, capitala Banatului depaseste chiar si Bucurestiul.

Ce trebuie sa faci ca sa achiti online taxele?

Potrivit functionarilor din primarii, multi contribuabili care se inregistreaza ca utilizatori o fac doar pentru a vedea cat au de platit. Dupa care merg tot la ghiseu ca sa plateasca. “Eu am avut o experienta neplacuta cu plata online. Mi-a cazut internetul exact cand expediam suma. Sistemul nu mi-a recunoscut plata, asa ca a durat cateva saptamani pana mi-am recuperat banii.

Din pacate, asa e la romani”, ne-a marturisit Stefan Vasiloaie, unul din contribuabilii cu cont de e-banking.

Gandul, 01 aug 2006

Fanii lui Kylie sunt foarte dornici sa o revada. Drept dovada doar cei foarte rapizi au sansa sa o asculte la urmatoarele concerte. Biletele la concertele din Marea Britanie au fost vandute in doar 6 minute din momentul in care au fost scoase la vanzare pe internet. Concertele sunt programate pe 2,3,5,6,8 si 9 ianuarie 2007.

Cu aceste spectacole Kylie va incheia turul inceput anul trecut si ramas neterminat din cauza diagnosticarii artistei cu cancer la san.
Purtatorul de cuvant al lui Kylie Minogue a declarat: “Cererea pentru concertele lui Kylie este absolut fenomenala. Va fi fantastic sa o revedem din nou pe scena.”

HotNews.ro, 24 iul 2006

Fondul Proprietatea a fost in ultima perioada un subiect fierbinte pentru presa. In dorinta informarii opiniei publice referitor la perspectivele FP, conducerea societatii a organizat marti o conferinta de presa in care a incercat sa lamureasca problemele sale si mai ales sa ofere informatii despre eventuala data la care fondul va fi listat pe Bursa.

Presedintele Fondului Proprietatea, Alexandru Paunescu, nu a putut sa explice cum e posibil ca titlurile de despagubire sa fie tranzactionate pe piata neagra, a evitat sa aprecieze efectul posibil al hotararii CEDO de saptamana trecuta in cazul familiei Radu, si mai ales nu a putut oferi o data aproximativa la care Fondul va fi listat pe bursa.

Despre FP Fondul Proprietatea a fost constituit pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati abuziv de regimul comunist si carora nu li se mai pot restitui bunurile in natura

Emotionat probabil de blitzurile camerelor foto, Paunescu si-a pierdut in cateva randuri cumpatul nereusind sa ofere explicatii la o serie de probleme cu care se confrunta Fondul Proprietatea.

Decizia CEDO reprezinta un precedent periculos

In cursul saptamanii trecute, CEDO a decis ca statul roman a incalcat dreptul Elenei Radu si Alexandru Radu in dosarul revendicarii unui imobil, luand decizia ca autoritatile sa redea apartamentul nationalizat si sa plateasca 75 de mii de euro daune materiale. Motivatia CEDO a fost ca “titlurile de despagubite la Fondul Proprietatea nu sunt proportionale cu bunul pierdut”.

Lucru cel mai important insa e ca CEDO a hotarat ca Fondul nu functioneaza de o maniera capabila sa ofere despagubirile necesare.
Presedintele Fondului a admis ca s-a creat intr-adevar un precedent, insa argumentul sau a fost ca timpul necesar solutionarii proceselor la CEDO e foarte lung, mijloacele de despagubire putand fi apreciate de proprietari.

Titluri de despagubire vandute la jumatate de pret

Brokerii despre titlurile FP Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea EstInvest, declara pentru Hotnews.ro, ca societatea pe care o reprezinta s-a confruntat deja cu oferte de cesionare a acestor titluri de proprietate.

Nici in privinta tranzactionarii titlurilor FP pe piata neagra, Paunescu nu a reusit sa ofere mai multe amanunte.

“Practic in acest moment, legal vorbind este imposibila tranzactionarea titlurilor de despagubire precum si a actiunilor pana in momentul in care Fondul este listat. Actiunile pe care le emite Fondul vor fi tranzactionate pe piata reglementata si titlurile de despagubire nu pot fi obtinute decat prin succesiune”, spune Paunescu.

Cu toate acestea, exista zeci de tranzactii prin care titlurile de despagubire se cesioneaza printr-un act notarial, suma incasata de despagubiti reprezentand numai 50% din valoarea lor nominala.

Presedintele Fondului se pare ca nu avea informatii privind desfasurarea unor astfel de “tranzactii” declarand in final ca e nevoie totusi de o campanie de informare publica in acest sens.

Listarea pe bursa-un amanunt pierdut in hatisul birocratic

Paunescu-al doilea presedinte al FP Alexandru Paunescu a fost numit in functia de presedinte al Fondului Proprietatea prin ordinul direct al Ministrului Finantelor. Paunescu l-a inlocuit din functie pe Nicolae Ivan caruia Sebastian Vladescu i-a cerut demisia in urma balbelor privind strategia Fondului.

In privinta modificarilor legislative necesare listarii pe Bursa, Paunescu a declarat ca un proiectul de lege in acest sens a fost depus la Guvern.

“Proiectul de modificare legislativa se afla la Guvern, nu vreau sa anticipez forma in care va aparea pe final legea doar vreau sa va spun ca am facut modificari in vederea eficientizarii activitatii Fondului si a listarii sale pe Bursa, aceasta fiind prioritatea noastra numarul 1”.

“A fost o discutie cu Varujan Vosganian, doamna Anghelache si conducerea ARNPP, a fost o informare facuta domnului Vosganian si lucrurile s-au clarificat”, a mai adaugat Paunescu fara a preciza concret o data probabila la care proiectul va fi adoptat.

Pana in acest moment, Fondul Proprietatea nu are decat 97 de actionari al caror portofoliu nu reprezinta decat 0.29% din capital.

In aceste conditii listarea pe Bursa nu ar conferi actiunilor o lichiditate care sa le faca atractive.

Paunescu apreciaza ca vor fi validate aproximativ 150-200 de mii de dosare, acesta fiind si numarul celor ce vor putea solicita actiuni la Fond.

“Fondul are in acest moment 4 miliarde de euro capital social, legal vorbind capitalul se poate mari pana la acoperirea tuturor cererilor de titlurilor de despagubire”, a declarat Paunescu incercand sa-i linisteasca pe cei care se tem ca vor ramane fara actiuni.

HotNews.ro, Luminita Parvu, Vlad Telibasa, 25 iul 2006

Google a anuntat ca testeaza un site destinat persoanelor cu deficiente de vedere, care va “citi” continutul paginilor web pentru utilizatori.

Serviciul de cautare pentru persoanele cu deficiente de vedere a fost anuntat joi de catre Google. Acesta sorteaza rezultatele in asa fel incat cele care sunt compatibile cu programele text-to-speech ale utilizatorilor sa fie afisate primele pe lista de rezultate.

Noul site Google Accessible Search, disponibil la adresa labs.google.com/accessible, aranjeaza ordinea rezultatelor cautarilor in functie de simplitatea layout-ului paginilor web gasite, a declarat T.V. Raman, cercetatorul care se ocupa de acest proiect.

De exemplu, un utilizator care cauta cu termenul de cautare “vremea” va gasi o multitudine de pagini care au si al continut in afara de datele meteo.

Serviciul, pe care Raman l-a caracterizat ca un “experiment in faza initiala”, examineaza codul HTML al paginilor web si le ofera prioritate celor care au putine elemente vizuale sau care se pot afisa in bune conditii cu imaginile dezafectate.

Google Accessible Search este construit pe aceeasi tehnologie utilizata la Google Co-op, care aranjeaza rezultatele cautarilor in baza unor criterii specializate de interes.

Chip Online, 24 iul 2006

Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a inregistrat in primul semestru al acestui an un profit brut de peste 20,1 milioane lei, aproape de cinci ori mai mare decat cel raportat la sfarsitul anului trecut cand rezultatul a depasit 4,4 milioane lei, a anuntat luni banca.

Potrivit rezultatelor financiare ale bancii, daca la sfarsitul anului trecut profitul net a fost de 4,2 milioane lei, in primele sase luni ale acestui an, profitul net a depasit 17,5 milioane lei.

Creditele acordate clientilor nebancari au ajuns la un volum de circa 2,5 ori mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, atingand 2,6 miliarde lei, iar sursele atrase sunt de aproape 5,3 miliarde lei, in crestere cu 19% fata de semestrul I 2005. Conform rezultatelor financiare, valoarea activelor totale ale bancii a depasit in perioada mentionata 6,07 miliarde lei.

CEC are in prezent prezent un capital social de 149,7 milioane lei noi, active totale de peste sase miliarde lei noi si o retea de peste 1.400 unitati, in mediul urban si rural.

CEC se afla in continuare in proces de restructurare, urmand sa fie privatizata. A fost complet reorganizata activitatea bancii, atat la nivel central, cat si in teritoriu, a crescut numarul personalului care lucreaza direct cu clientii, concomitent cu reducerea numarului de salariati.

La data de 17 iunie a acestui an, la Ministerul de Finante au depus oferte angajante numai trei din cele patru banci interesate de cumpararea CEC, dupa ce EFG Eurobank a hotarat sa se retraga din cursa pentru privatizarea bancii romanesti.

Astfel, in lupta pentru achizitionarea bancii romane au mai ramas National Bank of Greece, Raiffeisen International in consortiu cu Raiffeisen Zentralbank si OTP Bank.

Comisia de privatizare urmeaza sa analizeze ofertele depuse de aceste banci, sa separe partea tehnica de cea financiara si apoi sa aleaga doua dintre aceste oferte sau chiar pe toate 3. Ofertele care intra in “finala” vor fi anuntate marti, 25 iulie, de Comisia de privatizare, iar castigatorul va fi cunoscut in maxim doua luni.

Potrivit calendarului stabilit de Comisia de Privatizare, castigatorul va fi anuntat la mijlocul lunii septembrie a acestui an.

HotNews.ro, A.V., 24 iul 2006

Compania Balkan Petroleum ar putea fi penalizata de AVAS cu o suma reprezentand 100% din pretul platit pentru achizitionarea pachetului majoritar al rafinariei Rafo Onesti, a anuntat astazi presedintele AVAS, Razvan Orasanu.

Motivul care ar putea duce la acordarea acestei amenzi il constituie contractul de novatie incheiat intre Balkan Petroleum si Calder-A, privind cesionarea pachetului majoritar de actiuni pe care BKP il detine la RAFO.

Novatia reprezinta schimbarea, in cadrul unui contract aflat in derulare, prin care o firma este inlocuita de o alta, in conditiile in care prima firma doreste sa renunte la contract iar cea de-a doua doreste sa preia respectivul contract. In cazul RAFO e insa nevoie si de acordul celei de-a treia parti, respectiv a AVAS.

Prin contractul incheiat intre AVAS si BkP, cesionarea actiunilor la rafinaria RAFO fara acordul scris al Autoritatii se penalizeaza cu o amenda ce reprezinta 100% din valoarea contractului de provatizare.

In luna iulie 2005, intre Calder-A si BkP s-a incheiat un contract de cesionare a actiunilor detinute de Balkan Petroleum la RAFO Onesti.

Calder-A e detinut de mai multe ONG-uri

AVAS nu si-a dat acordul privind aceasta tranzactie intrucat Calder-A a evitat sa puna la dispozitia autoritatilor documente care sa sustina stabilitatea financiara a firmei.

Actionariatul companiei Calder-A e cat se poate de incalcit. Proprietarul Calder-A e compania Vienna Capital Parteners Finance BV Olanda care la randul ei e detinuta in proportie de 100% de Vienna Capital Partners Unternehmungsberatung AG-Austria( VCPU AG-Austria).

VCPU AG-Austria are de asemenea un actionariat divers. E detinuta in proportie de 51% de fundatia Colegia Privatstiftung, capitalul disponibil fiind de doar 25 de mii de dolari. Restul actiunilor e impartit de alte doua fundatii: Polan Privatstftung si RatschSuedland Privatstiftung.

Exista indicii clare ca dupa data de 15 iunie 2006 actionariatul a fost schimbat, insa numele noilor proprietari nu este deocamdata cunoscut.

Calder-A se vrea proprietara peste RAFO

Pe data de 20 iulie Curtea de Apel Bucuresti a decis ridicarea sechestrului asigurator impus pe actiunile detinute de BkP la RAFO Onesti. Ceea ce este cel putin ciudat in opinia conducerii AVAS e ca cererea de ridicare a sechestrului a fost facuta de compania Calder-A, care nu are inca o pozitie oficiala in cadrul actionariatului RAFO..

Potrivit informatiilor de la Registrul Comertului si din Registrul Actionarilor, proprietarul rafinariei e si acum compania BkP.

Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a declarat ca in ultima perioada au existat presiuni pentru ca AVAS sa recunoasca pe Calder-A ca fiind proprietarul de drept al rafinariei RAFO Onesti

“Advertorialele din presa, greva angajatilor rafinariei si implicarea politica in acest caz s-au facut tocmai pentru ca AVAS sa recunoasca pe Calder-A ca fiind proprietara a RAFO” a precizat Orasanu. “Singura calitate a Calder-A este insa aceea de potential doritor al Rafo” a completat Orasanu.

“Orice tranzactie avand girul AVAS, cu actiuni RAFO, ar fi fost ilegala atata timp cat incepand cu luna august 2005 a fost impus un sechestru asigurator in urma unei ordonante emise de procurori” a continuat presedintele Autoritatii.

RAFO Onesti- un exemplu de privatizare esuata

Pana la sfarsitul anului urmeaza sa se clarifice situatia RAFO. Potrivit contractului, in decembrie urmeaza sa expire termenul necesar reorganizarii societatii.

La expirarea termenului de doi ani, creditorii rafinariei vor avea dreptul sa ceara in instanta falimentarea societatii.

Datoriile cumulate se ridica in acest moment la suma de 6 mii de miliarde lei vechi, fara a fi calculate insa penalizarile aferente.
Tentativele statului de privatizarea a rafinariei RAFO Onesti dateaza inca din 2001 cand AVAS a vandut 59% din actiuni companiilor Imperial Oil si Canyon Servicos contra sumei de 1.5 milioane de dolari.

Ulterior insa, Ministerul Finantelor Publice a realizat conversia in actiuni a unei datorii, redevenind actionar pe 94% din actiuni. Urmatorul pas a fost vanzarea pachetului detinut de stat tot companiilor Imperial Oil si Canyon Servicos, de data aceasta contra sumei de 11.4 milioane de doalri.

In anul 2004, Balkan Petroleum a cumparat Imperial Oil si Canyon Servicos pentru ca un an mai tarziu sa cedeze 98% din actiuni companiei Calder-A.

In anul 2005 pierderile rafinariei s-au ridicat la 153,7 milioane de lei, ce-i drept cu aproape 60% mai mici decat in anul 2004 cand valoarea deficitului a fost de 372 de milioane de lei. Cifra de afaceri a companiei a fost de 1,805 miliarde de lei.

In 2005 veniturile au totalizat 1,805 milioane de lei in timp ce cheltuielile s-au ridicat la valoarea de 1,959 de milioane.Veniturile au fost cu 50% mai mari in 2005 fata de 2004

Rezultatele operationale – cele care decurg din activitatea de baza a companiei – arata un profit de 18,5 milioane de lei in 2005, comparativ cu 6,5 milioane de lei in 2004. In primul trimestrul din 2006, Rafo Onesti a obtinut un profit operational 10,6 milioane lei.

HotNews.ro, V.T., 24 iul 2006

Liderii kosovari au cerut ieri, la intilnirea bilaterala cu omologii lor sirbi, recunoasterea independentei provinciei, insa nu isi pot atinge dezideratul decit cu sprijinul comunitatii internationale.

“Nu sintem aici pentru a cere recunoasterea independentei de catre Serbia, ci de catre comunitatea internationala”, a declarat Agim Ceku, prim-ministrul din Kosovo, la intilnirea de ieri, de la Viena, cu liderii sirbi. “Kosovo functioneaza de facto ca un stat democratic si nu are nevoie decit de recunoasterea de jure”, a mai spus oficialul din Kosovo.

Liderii kosovari refuza orice fel de negociere in ceea ce priveste viitorul statut al provinciei. “Dorinta de independenta nu poate fi ignorata sau negociata la aceste discutii. Independenta este prima si ultima noastra pozitie”, a declarat la rindul sau Fatmir Sejdiu, presedintele provinciei. Liderii de la Belgrad nu sint de acord cu acordarea independentei fostei provincii sirbesti.

“Acesta este Ierusalimul nostru”, obisnuiesc sa spuna sirbii. “Serbia ar putea acorda o autonomie larga, dar nu poate accepta crearea unui stat independent pe 15% din teritoriul sau”, a declarat Vojislav Kostunita, premierul sirb. Intilnirea de ieri este prima din ultimii sapte ani, de cind trupele NATO au bombardat regimul dictatorial al lui Slobodan Milosevici.

Sprijin international

Martti Ahtisaari, negociatorul-sef din partea ONU, este mandatat sa ofere o solutie de compromis pina la sfirsitul acestui an, insa incercarile sale s-au lovit de problema celor peste 100.000 de sirbi din Kosovo.

“Grupul de Contact ar prefera o solutie negociata intre cele doua parti, insa daca acest lucru nu va avea loc, Consiliul de Securitate al ONU va trebui sa isi asume responsabilitatile”, a declarat un oficial european pentru site-ul ISN Security Watch. UE a aratat la reuniunea ministrilor de Externe de saptamina trecuta ca sustine ideea independentei provinciei.

Mai multi diplomati occidentali au declarat sub protectia anonimatului ca singura alternativa viabila ramine aceasta. SUA sustin luarea unei decizii cit mai repede, pozitia americanilor datorindu-se faptului ca in regiune se afla peste 17.000 de sodati sub egida NATO, majoritatea americani.

Cotidianul, 25 iul 2006

Grupul Veneto Banca, prezent in Romania cu Banca Italo Romena, a cumparat recent 75% din actiunile bancii croate Gospodarsko Kreditna Banka, cu sediul la Zagreb, potrivit unui comunicat de presa al grupului bancar.

Banca croata apartine unor investitori locali privati si activeaza atat in sectorul corporate cat si in cel de retail, fiind o societate pe actiuni cotata la bursa din Varazdin inca din 1998
“Europa de Est este deja de mult timp pentru noi o zona de interes.

Am sosit in Romania in 2001 si am reperat si alte tari cu un mare potential de dezvoltare, tari in care vom putea acorda nu numai sustinere financiara societatilor italiene dar si servicii bancare la 360 de grade, instaurand in noile teritorii modelul local al grupului nostru”, a declarat Flavio Trinca, presedintele Grupului Veneto Banca.

Gospodarsko Kreditna Banka are 100 de angajati impartiti in zece filiale si este prezenta in zona centrala a Croatiei, in Istria si in Dalmatia.

HotNews.ro, A.V., 24 iul 2006

Romania este primul stat din Europa si al patrulea din lume care a ratificat Conventia Internationala pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale, adoptata de UNESCO, in octombrie 2005, informeaza site-ul UNESCO.

Aceasta a fost adoptata in urma necesitatii protejarii si promovarii expresiilor culturale si a continutului acestora, in special in situatiile in care ele sunt amenintate sa dispara sau sa fie grav alterate.

Prin ratificarea Conventiei, Romania a aderat la principiile si obiectivele acesteia, dintre care amintim: protejarea si promovarea diversitatii expresiilor culturale, incurajarea dialogului intre culturi pentru asigurarea unui schimb cultural mai intens si mai echilibrat in lume, reafirmarea importantei legaturii intre cultura si dezvoltare durabila, pentru toate tarile, in special pentru cele

in curs de dezvoltare, stimularea cooperarii si solidaritatii internationale, recunoasterea specificitatii activitatilor, bunurilor si serviciilor culturale, purtatoare de identitate, valori si intelesuri.

Directorul General al UNESCO, Koïchiro MATSUURA, a apreciat promptitudinea cu care autoritatile romane au indeplinit procedura prevazuta de Conventie, ratificand documentul.

Delegatul permanent al Romaniei la UENSCO, domnul Ambasador Andrei Magheru, a fost cel care a depus instrumentele privind ratificarea de catre Romania a Conventiei pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale, la 20 iulie 2006.

Expresiile culturale reprezinta formele de manifestare ale creativitatii indivizilor, grupurilor si societatilor, cu un continut cultural.

Conform Conventiei, diversitatea culturala se manifesta atat prin formele variate ale patrimoniul cultural al umanitatii, imbogatit si transmis datorita pluralitatii expresiilor culturale, cat si prin diverse modalitati de creatie artistica, de productie, difuzare si distributie a expresiilor culturale, indiferent de mijloacele si tehnologiile folosite.

Conform articolului 29, Conventia va intra in vigoare la trei luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare si adeziune al celui de-al treizecilea stat care devine parte la Conventie.

In vederea consultarii textului Conventiei Internationale pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale, puteti accesa pagina de internet a UNESCO la www.unesco.org/culture.

HotNews.ro, 25 iul 2006

Firmele europene sunt prezente la fiecare pas in viata romanilor. Chiar si trecutul de usile unui magazin inseamna tranzactii cu o firma din zona UE. Daca intri in Metro, ai de-a face cu nemti, daca intri in Carrefour sau Cora – proprietarii sunt francezi.

Dincolo de firmele de retail, si majoritatea produselor de pe rafturi fac parte tot din portofoliul unor firme europene. Regula se generalizeaza si daca ne referim la principalele sectoare de activitate economica. Constructiile, auto, telefonia sunt domenii unde firmele europene controleaza piata.

Daca ar fi sa ne luam dupa “nationalitatea” celor mai mari firme de pe piata, concluzia fireasca este ca economia romaneasca a intrat deja in UE.

Cu toate acestea, autoritatile asteapta cu infrigurare raportul de monitorizare al Comisiei Europene, de peste doua luni, care va stabili daca Romania va adera la UE din 2007 sau nu. In conditiile in care piata romaneasca a fost deja invadata de produse si de companii din statele membre UE, este clar ca decizia de la Bruxelles va fi una politica.

Produsele de consum, marci europene

Ca produsele europene joaca un rol important pe piata romaneasca se vede indiferent la ce domeniu de activitate te uiti. De exemplu – de la industria laptelui pana la telefonie sau constructii – principalele firme romanesti sunt filiale ale unor grupuri europene.

Cele mai mari cantitati de lapte si iaurturi cumparate de romani sunt produse de Danone si Friesland. Primul este un producator francez. Cel de-al doilea, olandez. Si in ceea ce priveste zaharul, cele mai populare marci apartin companiilor europene. Pe piata zaharului, austriecii de la Agrana au acaparat 33% din vanzari, urmati de francezii de la Cristal Union.

Greii industriei UE

Insa, pe langa produsele de consum, si in telefonie sau constructii cele mai mari nume sunt tot companii din UE. Pe piata telefoniei mobile, doua sunt numele mari, impartindu-si peste 96% din piata.

In spatele Orange se afla operatorul francez France Telecom, iar Connex a fost rebotezata in Vodafone, dupa numele noului patron britanic. Chiar si jucatorii mici – Cosmote si Zapp – isi au originea tot in state membre UE.

Sectoarele industriei grele au ajuns pe mana investitorilor din UE cel mai frecvent prin privatizari. Practic, tot ce inseamna distributie de gaze in Romania este gestionat de nemti si francezi. La fel stau lucrurile si la electricitate, privatizarille fiind castigate tot de companii din zona UE.

De notorietate este si industria cimentului, care a incasat o amenda-record de la Consiliul Concurentei anul trecut, dupa ce jucatorii (Holcim – Elvetia, Heidelberger Cement – Germania si Lafarge – Franta) au actionat ca un cartel.

In domeniul petrolier, austriecii de la OMV, care au achizitionat Petrom, dicteaza piata, iar siderurgia a intrat in zodia Arcelor-Mittal dupa fuziunea primilor doi jucatori de pe piata otelului.

Marii absenti

Desi majoritatea marcilor mari sunt deja prezente in Romania, piata autohtona n-a fost suficient de atractiva pentru unele dintre cele mai mari companii europene. Astfel, in sectorul petrolier, marele absent este British Petroleum, cel de-al treilea jucator mondial.

In cel al asigurarilor, lipsesc francezii de la AXA. Mari absenti sunt mai degraba in sectorul bancar: Deutsche Bank, care a fost interesata de BCR, BNP Paribas – care s-a multumit cu fostul Credisson – si grupurile britanice HSBC si HBOS.

Firmele din UE dicteaza pe principalele piete romanesti

Dupa 10 ani de telefonie mobila, piata a ajuns, la finele lui 2005, la peste 13 milioane de utilizatori. Iar companiile din domeniu au incasat aproape 2 miliarde de euro in contul minutelor vorbite de romani.

Pana anul trecut, doua au fost numele care au contat pe piata: Orange – divizia de telefonie mobila a operatorului de stat France Telecom, initial companie britanica, si Connex – fondata de canadieni si achizitionata de Vodafone, originara din Anglia.

De la inceputul anului, pe piata a inceput sa se simta si prezenta Cosmote – dupa ce grecii de la OTE si-au marit participatia la fostul Cosmorom.

Dupa marile privatizari – BRD, Bancpost, Banca Agricola, BCR – castigate de investitori straini, majoritatea capitalului bancilor romanesti a ajuns pe mana institutiilor financiare din Uniunea Europeana. Din cele aproape 35 de miliarde de euro, cat reprezinta afacerile bancilor in Romania, trei sferturi sunt realizate de banci straine.

Austriecii detin primul loc in topul investitorilor dupa tara de origine, fiind actionari majoritari ai Raiffeisen, BCR (prin Erste), Volksbank si HVB-Tiriac, Urmeaza grecii, in portofoliul carora se afla banci precum Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca.

Privatizarile retelelor de distributie electrica, demarate in 2004, au facut ca din cele opt companii regionale cinci sa ajunga tot pe mana unor jucatori europeni. In prezent piata este “facuta” de firme din UE. Italienii de la Enel au castigat procesele de privatizare ale Electrica Muntenia Sud, Electrica Banat si Electrica Dobrogea.

Cehii de la CEZ au castigat distributia din zona Olteniei, iar nemtii de la E.ON distribuie curent in Moldova. Au mai ramas de vandut distributiile din Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud, care reprezinta mai putin de jumatate din piata romaneasca.

Pe ultima suta de metri a fostei guvernari a fost privatizata si distributia de gaze din Romania. Practic, suprafata tarii a fost taiata in doua, jumatate din retele revenind companiei de stat Distrigaz Nord, iar cealalta – Distrigaz Sud. Ambele au fost privatizate tot in 2004.

Castigatorii: nemtii de la E.ON Ruhrgaz au cumparat societatea care acopera nordul Romaniei, iar francezii de la Gaz de France – sudul. Impreuna cu Petrom, cei trei detin 98% din piata gazelor naturale din Romania. Interesant este faptul ca Gaz de France este in continuare o companie de stat.

Evenimentul Zilei, 25 iul 2006