404 Not Found

Potrivit cifrelor publicate de FIFA, această sumă reprezintă și o creştere semnificativă faţă de 2022 (+48,1%), când cheltuielile pe piaţa transferurilor au crescut din nou după doi ani de scădere, legată de pandemia Covid-19.

Cele mai mari zece transferuri reprezintă 10% din totalul sumelor de transfer plătite în 2023. Printre acestea se numără Jude Bellingham de la Borussia Dortmund la Real Madrid, Enzo Fernandez de la Benfica Lisabona la Chelsea, Harry Kane de la Tottenham la Bayern Munchen şi Randal Kolo Muani de la Eintracht Frankfurt la PSG.

La fel ca în 2022, cluburile engleze, în frunte cu Chelsea, au fost cele care au cheltuit cel mai mult, cu aproape trei miliarde de dolari plătiţi pe tot parcursul anului 2023 (2,96 miliarde de euro).

Alături de Chelsea, PSG, Liverpool, Real Madrid şi Bayern Munchen se numără printre cele cinci cluburi care au cheltuit cel mai mult pe piaţa transferurilor în 2023.

În schimb, cluburile germane, impulsionate de vânzările lui Bellingham şi Kolo Muani, au avut câştiguri din transferuri de peste 1,2 miliarde de dolari. Cu 1.017 jucători veniţi în ligile lor, cluburile portugheze au primit cei mai mulţi jucători de la echipe din alte asociaţii membre, în timp ce cluburile braziliene au fost responsabile pentru cel mai mare număr de transferuri, cu 1.217 jucători care au plecat în afara Braziliei în 2023.

De asemenea, raportul FIFA subliniază „creşterea impresionantă” a fotbalului feminin în ceea ce priveşte investiţiile pe pieţele de transferuri. În 2023, 623 de cluburi profesioniste au fost implicate în transferuri internaţionale, faţă de 507 în 2022, cu un total de 1.888 de transferuri internaţionale de jucătoare profesioniste înregistrate în cursul anului, faţă de 1.571 în 2022, scrie News.ro.

Foto: Jude BellinghamFoto: Michael Wyke / AP / Profimedia

Simona Halep a avut noroc. De două ori. O dată pentru că a fost înzestrată cu talent, cum vezi la puţine fete din circuitul WTA  şi, încă o dată, pentru că părinţii ei au avut ceva bani. Machedoni din zona Constanţa, ei au încercat să-l facă jucător pe fratele mai mare al Simonei. Au investit în el până pe la 11 ani, când, conştienţi că nu are niciun viitor, au renunţat. Şi s-au concentrat pe viitorul Simonei, evident mult mai talentată şi mai determinată. Şi nu regretă niciun moment.

Pentru alţi părinţi care simt că au un copil talentat şi vor ca el să fie, peste ani, la fel de bun ca Simona Halep, iată cum arată, schematic,  o “reţetă” financiară. Un copil începe tenisul la 5-6 ani. Prima investitiţie este cea în echipament. Câteva sute de lei pentru două rachete, alte câteva sute pentru o pereche de pantofi şi un trening şi după ce ai cheltuit, foarte probabil în jurul a 1.000 de lei, descoperi că acesta a fost doar mizilicul.

Dacă vrei tenis de performanţă pentru copilul tău, în primii patru-cinci ani trebuie ca el să joace tenis cel puţin de 3-4 ori pe săptămână, fie iarnă, fie vară. Asta înseamnă între 50 şi 100 de lei plătiţi unui antrenor, în funcţie şi de valoarea acestuia, pentru o oră de antrenament, şi alţi 30, sau poate 50, în unele locuri chiar 80 de lei (în special iarna, când trebuie să te antrenezi pe un teren acoperit de balon) pentru închirierea unui teren. Pentru că aşa este în România. Cu câteva excepţii – pentru că sunt şi programe organizate de FR de Tenis, sau licee sportive susţinute de Ministerul Educaţiei – toate lecţiile de tenis din România sunt plătite din banii părinţilor. Iar în această fază, la primii ani, să zicem de pe la 6-7 ani, până pe la 11-12 ani, tenisul înseamnă pentru un părinte câte 3-400 de lei pe lună, antrenor plus închiriat teren plus, evident, câte 7-800 de lei pe echipament aproape la fiecare început de an: copiii cresc, pantofii de sport şi hainele le rămân mici.

Odată cu trecerea anilor cresc şi cheltuielile. De pe la 11-12 ani, în funcţie şi de cât de determinat este părintele, copilul o să se antreneze în fiecare zi – adică 6-700 de lei pe săptămână pentru antrenor şi teren, aceiaşi bani pentru echipamente, dar apar cheltuielile suplimentare. De la această vârstă copilul merge la turnee în străinătate. Dacă el este pe tabloul principal în turneele ITF (Federaţia Internaţională de Tenis) sau ETA (Asociaţia Europeană de Tenis) nu plăteşte pentru cazare şi masă, dar plăteşte pentru transport până acolo şi plăteşte, dacă vrea, pentru transport, casă şi masă pentru antrenor.

Este adevărat, însă, că acesta este un program pentru părinţii care au cu adevărat mulţi bani şi nu ţin cont de cât cheltuiesc atunci când vine vorba despre viitorul copiilor. Cei care nu au la fel de mulţi bani, dar îşi ştiu copilul talentat, nu îi iau antrenor privat, ci îl lasă să antreneze cu alţi 2-3 copii, ceea ce înseamnă că şi cheltuielile cu antrenorul şi închirierea terenului scad de 3-4 ori. Apoi, când încep să meargă la turnee în ţară sau străinătate caută, în general, turnee cât mai aproape de casă, unde se ajunge uşor cu maşina, nu iau cu ei niciun antrenor şi se bazează doar pe talentul lor şi pe sprijinul moral al părinţilor. Dar chiar şi aşa, tot vorbim despre câteva mii de euro pe an, sumă de care nu dispune oricine în România.

Din momentul în care copiii confirmă, ajung să câştige turnee şi caută primele puncte WTA sau ATP, cheltuielile cresc exploziv. De pe la 16-17 ani ai, clar, nevoie de un antrenor privat – un antrenor român bun îţi poate cere 2.000 de euro pe lună, plus cheltuielile legate de deplasarea la turnee (în 2010, spre exemplu, tatăl Simonei Halep spunea că numai drumurile la turnee şi antrenorul o costă 50-60.000 de euro pe an – n.b.). Un antrenor străin, doar pentru că este străin – şi există în sportul românesc un mare demnitar care a cerut pentru copilul lui jucător de tenis un antrenor străin – poate să coste şi 4.000 de euro pe lună.

Un component al echipei de Cupa Davis a României plătea la un moment dat câte 5.000 de dolari pe lună (“şi este foarte puţin”, susţinea el) unui antrenor străin, iar despre Simona Halep se spune că îi plăteşte belgianului care o antrenează acum cel puţin 2.000 de euro pe fiecare săptămână, apoi un procent de 10 la sută din câştigurile de la turnee şi un alt procent, la fel de consistent, managerului. Doar că Simona îşi permite. A câştigat, deja, şapte turnee WTA, are premii de peste 2,7 milioane de dolari, probabil că mai câştigă alte sute de mii de dolari din contractele de publicitate. Numai că asta se întâmplă acum, când este jucătoare de Top 10, când câştigă turnee.

În 2006 sau în 2007, spre exemplu, când făcea primii paşi în căutarea gloriei, a câştigat 441 de dolari (impozabil)  în primul an, respective 3.136 (impozabil), în al doilea an.

În 2008, an în care a jucat 11 turnee, a câştigat puţin peste 10.000 de dolari, bani din care s-au scăzut câteva mii de dolari taxe şi impozite. Să presupunem că a rămas cu 7.000 de dolari, bani din care trebuia să-şi plătească antrenorul, terenul de tenis şi drumurile spre cele opt oraşe din Europa în care a jucat în acel an. Este clar că şi în 2008, la fel ca în 2006, 2007 sau în 2009 (an în care a câştigat aproape 25.000 de dolari), tot părinţii o sponsorizau. Probabil că sprijinul lor financiar s-a oprit abia în 2010, an în care Simona câştigă peste 100.000 de dolari, dar ea era, iată, de patru în circuit pe banii părinţilor.

Este greu de spus, recunosc sincer,  dacă aceasta este o “reţetă financiară” unicat pentru ascensiunea unui jucător de tenis, pentru că sunt multe variabile – poate vorbim despre un copil atât de talentat, încât câştigă turnee valoroase în primul lui an – dar, în general, drumul unui jucător de tenis de la iniţiere până la clasamentul profesioniştilor urmează cam aceleaşi jaloane şi durează la fel de mult: 8-10 ani, timp în care zeci şi zeci de mii de euro ies din conturile părinţilor pentru o investiţie nesigură în viitor.

Sunt părinţi fericiţi, care văd că nu au dat banii degeaba, şi ne gândim la părinţii Simonei, la cei ai Soranei Cârstea, la cei ai lui Horia Tecău, sau Marius Copil sau Patrick Ciorcilă, dar sunt mult mai mulţi părinţi care au cheltuit, care au investit, dar care n-o să apuce să-şi vadă copilul pe prima pagină a ziarelor sau în direct la TV.

Pentru că aceasta este marea necunoscută a tenisului: nimeni nu-ţi garantează, când copilul tău de 5 ani intră pentru prima oară pe un teren, iar tu accepţi, conştient, să plăteşti mii de euro an de an, că într-o zi o să aştepţi, pe un aeroport, alături de sutele de fani, un CAMPION.

P.S. Şi dacă nu mă credeţi când spun că doar părinţii plătesc, vă ofer această declaraţie uluitoare a Ruxandrei Dragomir, cea care a fost – atenţie! – preşedintele Federaţiei Române de Tenis între 2009 şi 2013:  “Acum, fără să fiu critică la adresa României, pentru că eu îmi iubesc ţara, nu ştiu ce merit ar avea România. Cred că ar trebui doar să se mândrească pentru că Simona s-a născut aici. Ea şi-a găsit drumul singură, ajutată de familia ei”.

Gigi Becali se află deja după gratii, în urma condamnării primite în dosarul schimbului de transferuri cu MApN, dar astăzi îşi poate majora pedeapsa cu încă un an dacă va fi găsit vinovat de dare de mită în celebrul “Dosar Valiza”. Finanţatorul Stelei mizează în continuare pe pledoaria sa, conform căreia “premierea nu este mită”, dar rămâne de văzut dacă şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor considera că omul de afaceri are dreptate.

În cazul în care Becali va fi găsit vinovat, Steaua ar putea avea de suferit şi pe linie sportivă, iar retrogradarea în eşalonul al doilea este una dintre opţiunile luate în calcul, potrivit regulamentului.

Până la aflarea verdictului, păgubiţii dintr-o speţă similară se tem că vor asista la un act de discriminare. Andrei Penescu, fiul omului de afaceri Cornel Penescu şi actual conducător al clubului de fotbal FC Argeş, crede că gruparea din Ghencea nu va avea soarta formaţiei piteştene. În iulie 2009, echipa din Trivale a fost retrogradată în urma implicării patronului Cornel Penescu în “Dosarul Corupţiei din Arbitraj”, iar arestarea omului de afaceri a condus la o criză din care alb-violeţii nu au ieşit nici în prezent.

“Nu doresc răul nimănui, dar mor de ciudă că pe noi ne-au băgat în B, iar Steaua nu are nicio problemă într-un caz aproape identic. Eu cred că s-a făcut exces de zel în cazul lui FC Argeş şi sunt sigur că Steaua nu va păţi acelaşi lucru pentru că este un nume mult mai greu, poate cel mai greu din fotbalul românesc”, a spus Andrei Penescu pentru ziarul Ring.

O eventuală condamnare a lui Gigi Becali în Dosarul Valiza poate redeschide ancheta şi pe linie sportivă, iar sancţiunea prevăzută este retrogradarea în eşalonul secund, în vreme ce UEFA specifică în mod clar faptul că orice echipă va fi exclusă din cupele europene în cazul implicării în acte de corupţie. Totuşi, Steaua poate scăpa datorită faptului că Gigi Becali nu face parte în mod oficial din conducerea clubului, în documente fiind trecute rude ale acestuia.

Steliştii pot ataca acum ţinta principală, Osarimen Ebagua, fotbalist ce ar costa clubul din Ghencea o sumă considerabilă

La nici o săptămână după ce Gigi Becali a fost încătuşat, în Ghencea a început să planeze o stare de incertitudine, robinetul financiar a fost oprit, iar campania de transferuri a stagnat. Rezolvarea a venit de la Viorel Hrebenciuc, om de afaceri care va ajuta clubul roş-albastru cu trei milioane de euro pentru ca Steaua să supravieţuiască şi să ajungă în grupele Champions League. În ultimele zile, ProSport a anunţat în exclusivitate planul deputatului şi din câte se pare, în conducerea stelistă va fi instalat Andrei Hrebenciuc. Fiul vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor urmează să ocupe funcţia de preşedinte executiv la Steaua.

S-a încercat o rezolvare cât mai rapidă a problemelor financiare, mai ales că vestiarul “fierbe”, jucătorii plecând în vacanţă fără a primi banii de mai bine de trei luni. Conducerea a început să caute un investitor care să ajute de urgenţă cu o sumă considerabilă, mai ales că banii primiţi de la UEFA, din market pool s-au diminuat extrem de mult. Din 4,5 milioane de euro, Steaua nu a mai primit decât 500.000 de euro. Familia Hrebenciuc pare că pune umărul destul de serios pentru ca trupa lui Reghecampf să pătrundă în grupele celei mai importante competiţii din lume şi va susţine financiar campania de transferuri.

Dacă finanţatorul Stelei va fi găsit vinovat pentru corupţie, articolul 60, punctul 1, din regulamentul disciplinar ar putea fi interpretat în defavoarea Stelei

O eventuală retrogradare a Stelei nu înseamnă automat şi scoaterea din Liga Campionilor

Gigi Becali nu este singurul personaj care aşteaptă cu inima strânsă verdictul de mâine, din „Cazul Valiza”. Fiecare angajat al Stelei îşi va calcula viitorul în funcţie de o eventuală condamnare a finanţatorului, asta din pricina faptului că prelungirea pedepsei cu închisoarea ar putea avea consecinţe devastatoare pentru club, cea mai gravă dintre aceastea fiind retrogradarea. Practic, pe 4 iunie se poate scrie viitorul Stelei. În cazul în care Becali este declarat nevinovat, totul va decurge conform planului deja stabilit. În cealaltă situaţie, totul depinde de interpretarea unor articole din Regulamentul Disciplinar FRF.

Regulamentele FRF sunt interpretabile
Faptele de care este acuzat Gigi Becali se încadrează, judecând din punctul de vedere al regulamentului mai devreme menţionat, la Articolul 60, punctele 1 şi 9 (foto dreapta). Dacă la punctul 9 lucrurile sunt clare, sancţiunile fiind îndreptate numai către persoana care „promite, oferă sau acordă sume de bani unui jucător, antrenor, oficial al unui club sau unei alte persoane, în scopul de a stimula echipa clubului respectiv să-şi apere corect şansele într-un joc de fotbal…”, nu la fel stau lucrurile şi la punctul 1, cel care poate fi interpretat.

Au fost clujenii determinaţi să încalce statutele şi regulamentele?
Potrivit prevederilor acestui punct din regulament, există pericolul „retrogradării primei echipe a clubului în categoria imediat inferioară” în cazul în care Gigi Becali ar fi „promis un avantaj nejustificat unui jucător în scopul de a-l determina să încalce statutele şi regulamentele FIFA/UEFA/FRF”. Totuşi, în situaţia de faţă este vorba despre interpretarea intenţiei finanţatorului, cel care a mărturisit că banii din „Cazul Valiza” erau destinaţi celor de la „U” Cluj pentru a-şi apăra corect şansele. În această situaţie, rămâne de văzut dacă această formă de premiere poate fi considerată un gest prin care cei de la Cluj ar fi fost „determinaţi să încalce statutele şi regulamentele”.

Totul depinde de motivul unei eventuale condamnări
Modul în care va suna verdictul în „Cazul Valiza” este definitoriu în ceea ce priveşte viitorul sportiv al Stelei, lucru recunoscut şi de Dumitru Dragomir în urmă cu doar câteva luni: „În plan sportiv, cazul este suspendat. Însă dacă instanţa civilă decide că e vorba despre mită, cazul va fi reluat”.

Practic, dacă Gigi Becali va fi condamnat pentru corupţie, articolul 60, punctul 1 va fi interpretat nefavorabil, considerându-se faptul că jucătorii Universităţii Cluj au fost „determinaţi să încalce statutele şi regulamentele”. De aici urmează sancţiunile, cea mai gravă fiind retrogradarea. Totuşi, de notat este şi cea mai recentă reacţie a preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, cel care a revenit asupra declaraţiei pomenite anterior şi a spus că „totul s-a prescris”. Mai mult, în plan sportiv Steaua a fost deja judecată, Comisia de Recurs a FRF condusă de Daniel Florea anulând, în 2008, orice sancţiune pentru clubul din Ghencea.

]]> https://www.sportingnews.ro/2013/06/03/steaua-in-liga-a-ii-a-pasajul-din-regulamentul-frf-care-le-da-fiori-stelistilor-in-cazul-valiza/feed/ 0 5032 https://www.sportingnews.ro/2013/05/21/cum-ramane-steaua-pe-linia-de-plutire-dupa-arestarea-lui-becali/ https://www.sportingnews.ro/2013/05/21/cum-ramane-steaua-pe-linia-de-plutire-dupa-arestarea-lui-becali/#respond Tue, 21 May 2013 08:25:02 +0000 http://www.sportingnews.ro/?p=4808

Arestarea lui Gigi Becali a produs un cutremur si la Steaua. Echipa Ros-Albastra a avut anul acesta cel mai bun sezon din ultimi ani iar fanii stelei se intreaba daca problemele pe care le are patronul Gigi Becali isi vor face simptita prezenta in finantarea stelei. ,,Ce se va intampla cu Steaua?”, a fost una dintre intrebarile puse lui Gigi Becali dupa ce acesta a aflat ca trebuie sa plece la inchisoare. Desi acesta era sleit de puteri a dat un raspuns promt: ,,Steaua mai are nevoie acum de finantare!? Steaua va fi pana la capat si macar satisfactia asta sa o am acolo. Sa ma uit la Steala de la Televizor.”

Echipa din Ghencea este in momentul de fata singura formatie din Romania care se autofinanteaza de vreo doi ani, iar cel putin pana la toamna echipa nu ar trebui sa simpta socul arestarii lui Gigi Becali, dar lucrul acesta doar daca se califica in grupele Champions League, unde premiile vor creste din acest sezon iar daca Steaua va avea un market poll favorabil, atunci incasarile din aceasta competitie s-ar ridica la aproape 20 de milioane de euro.

In  lipsa patronului stelei Teia Sponte si varul virgil vor fi la butoanele echipei, Argaseala si Ghiorghisor vor fi responsabili cu partea administrativa iar Reghe si managerul vor avea responsabilitatea sportiva iar Daniel Stanciu va fi scos dis joc.

Becali a transmis un mesaj  celor la care le lasa clubul pe maini ,,Stati linistiti, sa nu va certati intre voi, eu voi ramane sef, vom tine mereu legatura.”
4 milioane de euro vor intra săptămâna viitoare în conturile Stelei din partea UEFA, şi atunci se vor achita şi restanţele salariale ale fotbaliştilor şi angajaţilor

Deputatul PNL George Becali arata in declaratia de avere semnata in 18 decembrie 2012 ca detine

• 85,7% din actiunile de la SC Avicola Iasi SA, in valoare de 25.064.765 de lei
• 71,5% din actiunile SC Arcom SA in valoare de 1.835.702 de lei
• 90,7% din actiunile SC UM Dragasani in valoare de 8.136.460 de lei
• 33,33% din actiunile European Imob. Develop cu o valoare de 128.400 de lei.