Celebrul Dracula, care nu a existat ca om niciodată, a fost născocit de mintea înfierbântată a unui occidental dornic să creeze un „geniu al răului” pe undeva, prin estul Europei. Românii au înghiţit pilula otrăvită, sperând la ceva bani în plus de la turişti. Pentru occidentalii inculţi, Dracula înseamnă „România”, ţara unde Diavolul îi distrează pe amatorii de crime şi senzaţii tari. Nu ştim exact câţi bani au câştigat românii de pe urma acestui Dracula. În schimb, au pierdut o mare parte din respectul cuvenit unui popor paşnic şi muncitor.

Castelele noastre medievale sunt bântuite de entităţi inferioare, bine hrănite şi încurajate de imaginaţia bolnavă a celor care vin să îl caute pe Dracula. În aceeaşi situaţie se află şi Castelul Bran sau Cetatea Râşnov. Fiecare vizitator se întreabă dacă îl va vedea pe Dracula, măcar pentru o clipă. An de an, entitatea Dracula şi-a întărit puterea malefică, a devenit atotstăpânitoare pe obiectivele turistice în care este invocată, iar influenţa ei asupra demonilor care îi dau ascultare este nelimitată. Cu multă îndrăzneală, şi-a întins tentaculele până în Braşov. După anul 2000, oraşul nostru a devenit teatrul de distracţie al demonilor. Bieţii braşoveni s-au obişnuit să tot vadă localuri dubioase, vile exotice apărând ca nişte ciuperci după ploaie, sau transformarea Poienii Braşov într-un şantier din care se nasc hotelurile celor plini de bani. Cu un lucru nu se pot obişnui braşovenii: cu dispariţiile şi crimele care le-au răpit liniştea.

Au fost multe evenimente tragice în ultimii ani. În cazul unora s-au găsit victimele, au fost pedepsiţi criminalii. Altele însă au rămas şi astăzi învăluite în mister. Astfel:

*

În 2002, soţii Fătulescu au fost împuşcaţi în locuinţa lor pentru că au refuzat să plătească o taxă de protecţie. Varianta Poliţiei: sinucidere.
*

În 2004, cele două farmaciste au fost împuşcate de un drogat aflat în sevraj. Autorul nu a fost găsit.
*

În 2006, altă crimă oribilă, având drept mobil răzbunarea: liceanul Ionuţ Lung, ucis de nişte golani pentru că nu a vrut să cumpere droguri. Poliţia a spus că Ionuţ s-ar fi sinucis. După un an, tatăl băiatului s-a spânzurat, nemaiputând suporta nedreptatea făcută fiului său.

Spiritele acestor nefericiţi nu au linişte, pentru că nu li s-a făcut dreptate. Asasinii trăiesc în libertate şi nimeni nu se mai deranjează să îi caute.

Încă un simptom traumatizant pentru populaţia Braşovului: dispariţia fără urmă a unor femei tinere şi frumoase. De exemplu:

*

În 2003, o bolnavă a dispărut din spital şi dusă a fost. Şi-a abandonat soţul şi fetiţa de 13 ani.
*

În 2005, o mămică a ieşit noaptea din bloc, lăsându-şi pruncul abia născut alături de soţul adormit. De atunci nu a mai văzut-o nimeni.
*

În 2007, celebra Elodia a fugit de acasă, îngrozind o ţară întreagă.

Cele trei fugare se află în viaţă, dar rudele lor s-au grăbit să le facă pomenirea morţilor. Vorba românului: „Mai bine moartă decât fugită cu un golan!”. Sufletele acestor femei au fost trimise pe lumea cealaltă prin slujba de parastas, dar spiritele lor sunt nevoite să rămână pe Pământ până când femeile vor muri cu adevărat. Situaţia este foarte periculoasă, fiindcă victimele pot să ajungă nişte zombi în mâinile unor infractori.

Braşov – oraşul crimei „sub acoperire”

În virtutea legilor karmei, o greşeală necorectată sau nepedepsită atrage după ea alte greşeli, din ce în ce mai grave.

Aşa se întâmplă în Braşovul de astăzi, care aspiră la titlul de „oraşul crimelor neelucidate”. Toată lumea dă vina pe Poliţie, considerând-o incapabilă să facă ordine. Ca şi Braşovul, întreaga ţară este împărţită în zonele de influenţă ale bandelor mafiote. Răfuielile se ţin lanţ, cum a fost, de exemplu, recentul jaf de la Exchange (29 ianuarie), soldat cu doi morţi şi un rănit grav. Ţapul ispăşitor se numeşte Serghei Gorbunov. Plecat de acasă la 15 ani, Serghei a trecut Prutul pentru a-şi face un rost în România. Meseria vieţii lui este furatul. Nu poate trăi fără să fure. Ajuns după gratii, lucrurile s-au complicat. Regimul de detenţie nu îi prieşte. Mai cu pile, mai cu bani, prietenii mafioţi l-au scos din închisoare. Motivul aparent: i se agravează glaucomul. Motivul real, argumentul ţinut secret de şefii închisorii: o infecţie virală incurabilă care le-ar fi pus sănătatea în pericol deţinuţilor din preajma lui. Vina celor care l-au eliberat este imensă.

Gorbunov nu a avut pistol atunci când au fost împuşcaţi angajaţii Exchange-ului. El trebuia doar să fure sacii cu bani şi să-i ducă la sala de sport, unde îl aşteptau complicii săi. Gloanţele ucigaşe au fost trase de unul dintre cei doi indivizi aflaţi într-un Mercedes gri-închis care staţiona peste drum de Exchange, pe strada Agrişelor. După ce şi-a făcut „meseria”, maşina ucigaşă a fugit pe neobservate, reuşind să iasă din oraş, îndreptându-se spre Cluj. Până să se dezmeticească Poliţia braşoveană, au trecut graniţa în Ungaria. A doua zi, fugarii erau deja la locuinţele lor: unul în Germania, celălalt în Franţa. Sunt români, infractori cu vechime, membri ai unei reţele europene de crimă organizată.

Cum a murit eroul Lâlă? Împuşcat pe strada Matei Barasab, de către unul din complicii lui Gorbunov, care supraveghea „operaţiunea”. Bietul om a plătit cu viaţa pentru ca în România să izbucnească un nou proces de conştiinţă.

5 februarie 2009
Parapsiholog NINA PETRE,
Braşov

O parte din acest articol a fost preluat în cotidianul “Libertatea” nr.6017/7 februarie 2009

Există spirite!

Autor: Daniela Voiculescu

Omul întotdeauna s-a chinuit să explice totul… Aşa eram şi eu… înainte! Mă îndepărtam de Dumnezeu! Poate de aceea am avut parte de atâtea întâmplări paranormale, ca să nu mă pierd, să mă întorc!!! Acum mă bazez pe teoria CREDENDO VIDES! Există SPIRITE! De ce? Pentru că există!

1. Când am fost la Bucureşti, la spectacolul “Mircea Baniciu şi prietenii lui”, am făcut fotografii… Am văzut că ies spirite şi m-am minunat! Când am vrut să fac o fotografie, era întuneric… Am vrut să setez aparatul, dar am văzut cum se plimba un spirit mare pe ecran… Era cât moneda de 50 de bani! Aşa de frumos… Am vrut să îl fotografiez, dar nu a apărut în nicio fotografie! Dansa printre scaune… împreună cu spectatorii… L-am privit cu drag! Am crezut în el! Chiar dacă nu a apărut în nicio fotografie! Aici nu mai este vorba de blitz sau de alte interpretări! Mi s-a arătat, pentru că am crezut în el…
(Am vrut să-l arăt şi celor cu care eram la spectacol, dar ei se sperie de lucrurile astea… sau nu cred!)

2. După ce m-am măritat… s-au înmulţit întâmplările paranormale! L-am văzut pe diavol… cum intra în om! Şi altele… Am prezis cutremure şi explozii… Ultimul cutremur, din ţara noastră, l-am prezis cu 2 zile înainte… Nu vreau să mă laud… Sunt un om sensibil. Atât.
Şi soţul meu crede în mine. Îmi povestea mereu că semăn cu bunica lui, Dumitra. Era născută de Sf. Dumitru… Eu sunt născută de Sf. Dimitrie cel Nou, la o zi diferenţă… Bunica lui era foarte căutată în sat, pentru descântece şi leacuri… Nu uit o întâmplare cu bunica lui! Era prin 1920… Dumitra era cu nişte rude, treceau prin pădure. Subit… a apărut un ghem mare, luminos… la călcâiele lor! Le-a grăbit, le-a grăbit, le-a grăbit… până au ieşit din pădure! Apoi au auzit că oamenii care au trecut prin pădure, în urma lor, au fost jefuiţi!!!

sursa: spiritus.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *