A murit presedintele Turkmenistanului

Doliu national in Turkmenistan. Saparmurat Niazov, autoritarul presedinte al tarii, a murit miercuri noapte, dupa cum a anuntat televiziunea publica. Niazov a impus un adevarat cult al personalitatii sale, conducand cu mana forte republica inca din 1985.

El a fost unul dintre aliatii SUA in zona Marii Caspice, decesul sau, survenit la varsta de 66 de ani, fiind considerat de analistii citati de presa internationala o lovitura grea pentru Occident.

Pe langa ajutorul dat SUA in razboiul din Afganistan, fostul presedinte turkmen a devenit cunoscut prin masuri care deseori au frizat ridicolul. Una dintre ele a fost redenumirea lunilor anului pe baza numelui sau si ale familiei. Anul trecut, Niazov a decis interzicerea prin lege a play-backul in timpul concertelor.

Conducand tara cu mana forte, presedintele turkmen a fost deseori criticat pentru subordonarea Parlamentului. Grupurile internationale pentru apararea drepturilor omului au denuntat permanent politicile anti-sociale promovate de Niazov.

Turkmenistanul, o tara musulmana, se claseaza pe locul cinci in lume in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale.

In acest moment nu se stie inca cine va prelua puterea in statul situat in desertul Karakum.

HotNews.ro, C.P., 21 dec 2006

Sanda Ladosi s-a maritat

Sanda Ladosi s-a cununat civil cu omul de afaceri Stefan Tache, cu care are o relatie de sapte ani. Ceremonia a avut loc ieri, in mare secret, la Primaria sectorului 3 din Bucuresti. Invitati: doar membrii familiei si martorii lor la cununie.

“Ne-am casatorit civil, pentru ca ne-am dorit ca fiul nostru sa vina pe lume intr-un cadru legal”, ne-a declarat fericita solista, care e insarcinata in opt luni.

Libertatea, 22 dec 2006

Stirea anului: parteneriat Ringier-Dogan

Ringier si Dogan fac un parteneriat in Romania, constand in schimb de actiuni si board mixt. Am cautat verificari si o sursa de top confirma ca in ultima vreme, mai multe intalniri de grad zero au avut loc intre Ringier si Dogan.

Chiar daca detaliile lui Catalin – schimbul de actiuni si boardul – nu sunt precise, ceva se intampla.

Tolontan mai zice ca un anunt informal s-ar putea face la petrecerea de Craciun a Ringier, care a inceput. Daca se face, va tin la curent.

UPDATE: Nici un anunt oficial la petrecerea Ringier; totusi, oamenii din top management confirma povestea. Un zvon zice de un schimb de actiuni 50-50%, ceea ce am senzatia ca n-ar avea sens decat daca Dogan ar lansa si altceva decat Kanal D in Romania. Ringier Ro. pare mai mare decat o singura televiziune, orscat.

O inchinare speciala pentru PR-ul Ringier, Adela Popescu. Cand am sunat-o, acum vreo doua ore, mi-a ras in nas si mi-a zis ca “pe bloguri se spun multe”, apoi a adaugat ca ea nu stie nimic. Acum ceva vreme, cand am sunat-o, de asemeni, ca sa-i spun/sa verific ca pleaca toata lumea de la Libertatea, mi-a zis acelasi lucru, ca ea nu stie nimic.

Adela, tu esti genul ala de PR care da comunicat de presa a doua zi dupa ce apare stirea in ziare?

De ce spun eu ca e stirea anului: Ringier e foarte masiv pe piata de print, iar Dogan intra pe cea de TV cu intentii cel putin promitatoare: Kanal D, un post de entertainment. Care, daca iese bine, va lua caimacul televiziunilor generaliste, obligandu-le la o politica mai echilibrata.

Peste un an, cel mai tare conglomerat de media ar putea apartine nu unuia din cei patru “mari” autohtoni, ci lui Ringier si Dogan.

Si, iarasi, daca se adevereste, se cheama ca Ringier a ripostat, in felul lui, la atacurile din partea concurentei, care l-a lasat fara un manager de top – Razvan Corneteanu -, aproape toata echipa de la Libertatea, Ovidiu Nahoi si Laurentiu Ciocazanu de la Evenimentul zilei, plus cate ceva din ce-a mai ramas pe la Capital.

E misto, ca batalia dintre pipernicitele, dar bine organizatele si dotatele legiuni romane si inimosii, dar zapacitii si lipsitii de know-how barbari, pe la anul 200. Aici, pe limesul Europei

HotNews.ro, 22 dec 2006

Cristina Cioran, paruiala in lift cu o avocata

Politistii Sectiei 22 din Capitala au de rezolvat un caz mai putin obisnuit. Oamenii legii incearca acum sa afle cine se face vinovat de scandalul petrecut sambata dupa-amiaza, in complexul Plaza Romania, acolo unde vedeta tv Cristina Cioran s-a paruit cu doua femei.

Cristina Cioran, impreuna cu o buna prietena, a ales sa-si petreaca o parte din timpul liber plimbandu-se in mall-ul din cartierul Drumul Taberei. In lift, pe langa actrita si amica ei, au mai urcat doua femei, care aveau un copil in varsta de sase ani, si altul de 11 luni, in carucior, dar si un barbat. La un moment dat, ascensorul s-a blocat intre etajele unu si doi.

Atunci s-a produs scanteia care a aprins “focul”. Baietelul de 6 ani, fascinat de butoanele aprinse din cabina, a inceput sa se joace la ele. Deranjata ca baietelul nu statea cuminte, Cioran i-a zis pe un ton autoritar, dupa cum a declarat chiar mama lui la Sectia 22: “Nu mai apasa, ca riscam sa patim ceva!”.

In numai cateva clipe, replicile dure dintre cele patru femei s-au tranformat intr-o adevarata bataie, cu paruieli, injuraturi, tipete si zgarieturi pe fata. Cand liftul a fost pus in functiune de angajatii Plaza Romania si cabina si-a deschis usile, martorii aflati la parter au vazut ce lupta se daduse in ascensor.

Agentii de paza ai complexului, aflati in fata liftului, au intervenit intre cele patru femei dezlantuite. Aceiasi agenti au anuntat Politia.
“Sambata dupa-amiaza, au venit la sectie patru femei, care prezentau urme minore de bataie. Au depus declaratii in care au spus ca, in urma unui incident petrecut in liftul de la Plaza Romania, au ajuns sa se bata intre ele. Una din femei era actrita Cristina Cioran.

A spus ca a fost batuta de alte doua femei, una din ele – avocat specializat in litigii comerciale”, ne-a spus comisarul Andronie Vladimir, adjunctul Sectiei 22 Politie. Pana in prezent, nici una dintre parti nu a depus plangere penala.

Averea, 19 dec 2006

Sharon Stone si Christian Slater sunt impreuna

Se pare ca, Sharon Stone si Christian Slater formeaza un cuplu si planuiesc sa isi petreaca sarbatorile de Craciun impreuna, informeaza lse.com. Potrivit unei surse, cei doi sunt impreuna din momentul in care s-au cunoscut la filmarile pentru ‘Bobby’.

Cei doi au participat impreuna la diferite evenimente mondene, inclusiv la petrecerea Dolce and Gabbana, care a avut loc la hotelul Chateau Marmont din Los Angeles, unde cei doi au venit brat-la-brat, dar au refuzat sa confirme daca sunt un cuplu.

O prietena apropiata a lui Stone a sustinut cu tarie ca cei doi sunt impreuna si a dezvaluit ca actrita din “Basic Instinct”(48 de ani) planuieste sa il invite la ea acasa de Craciun pe Slater (37 de ani).

Prietena lui Sharon a declarat: “Sunt amandoi foarte fericiti – dar nu si-au facut inca planuri de viitor. Este o incercare draguta pentru vacanta, iar Sharon este o influenta buna. Actrita bea foarte rar si are trei copii. Formeaza o pereche potrivita.”

Procesul de divort a lui Slater s-a finalizat in luna noiembrie. Christian Slater si Ryan Haddon s-au despartit in luna ianuarie a anului 2005 pe motivul nepotrivire de caractere. Cei doi au impreuna doi copii, Elina (5 ani) si Jaden (7 ani).

HotNews.ro, S.B., 19 dec 2006

Sylvester Stallone vorbeste despre “Rocky Balboa”

“Rocky Balboa” este cel mai recent film a lui Sylvester Stalone, care vine in continuarea filmelor din seria “Rocky”.

In 1976, viata a imitat arta cand ”Rocky” a avut un adevarat succes pe piata, personajul principal fiind interpretat de Stallone, un actor pe care nu il cunostea nimeni. Stallone a castigat in acel an Premiul Oscar si din acel moment a devenit celebru.

Actorul, in varsta de 60 de ani, continua sa ofere un spectacol bun si in cea de-a sasea parte a seriei. In acest film nou, ingrozit de durerile cauzate de artrita, Rocky a fost redus la a povesti in restaurante despre victoriile sale, dar decide sa mai urce o data in ring pentru a lupta cu un tanar boxer, informeaza abcnews.com.

“”Povestea nu s-a incheiat inca.”, a declarat Sylvester Stallone. “Da, te doare cand lupti, dar poti sa o faci.”

A avut multe probleme in vremea copilariei si avea 100 de dolari in banca cand a scris povestea unui boxer cu un suflet mare.

Initial, cand a incercat Stallone sa realizeze cel de-al saselea film, Hollywood-ul a fost sceptic. Unii chiar i-au spus ca a trecut vremea sa. “Noul Hollywood este mai sincer. Mi-au spus ca voi face acest film doar peste cadavrele lor si ca acum Hollywood-ul este o doar o afacere.”, a declarat Stallone.

Lectia de viata transmisa de noul film este despre cum sa iti pastrezi visele, chiar daca imbatranesti. Stallone a declarat: “Cu cat imbatranesc, realizez ca mi-e din ce in ce mai greu. Cand imbatranesti, incepi sa pierzi anumite lucruri si trebuie sa inveti sa pastrezi flacara sufletului aprinsa.

Ca si primul film, “Rocky Balboa” a fost scris de Sylvester Stalone, care a spus ca simte ca acesta a fost partial o autobiografie.

HotNews.ro, S.B., 19 dec 2006

Cum conduce Soros lumea

Am stat pe ginduri daca sa scriu in acest jurnal de lecturi si despre carti straine. Sint inca dificil de procurat din Romania si scumpe, asa ca unii cititori pot fi nemultumiti ca citesc despre ceva la care pot ajunge cu greu.

Pina la urma, si la sfatul editorilor de la Hotnews.ro, am ajuns la concluzia ca e interesant de stiut ce se mai scrie pe afara, chiar fara o traducere imediata in Romania. Astept comentariile cititorilor si despre aceasta idee.

In acest caz, insa, vad volumul pe lista de carti in pregatire de la Polirom, asa ca se poate considera ca am facut un fel de avanpremiera.

George Soros este el insusi o figura despre care s-au scris carti. Nascut in Ungaria, a supravietuit prigoanei impotriva evreilor datorita spiritului intreprinzator al tatalui, a fugit de comunism, a cochetat cu filosofia, a fost un fel de discipol al lui Karl Popper, apoi a simtit ca se pierde in abstractiuni si s-a gindit sa faca bani.

Reia si in aceasta carte unele amanunte din viata sa, pentru curiosi se pot gasi chiar mai multe in traducerea romaneasca a cartii „Soros despre Soros” (Editura All, 1997).

Implicarea prin reteua sa de fundatii in diverse colturi ale lumii i-a creat o imagine de om aflat in spatele diverselor evenimente. Imaginea este mult exagerata, cum spune el cu umor. Diversi lideri asiatici l-au acuzat de declansarea crizei financiare de acum citiva ani. Putin e convins ca a fost in spatele revolutiilor din Ucraina si Georgia.

Am auzit ca pe la diverse conferinte internationale, oamenii au inceput sa se prezinte haios, in genul: „ma numesc X si fac parte din Mafia lui Soros”.

In presa noastra, o recenta productie din putul gindirii lui Victor Roncea incepe fulminant cu „La noi, Biserica Satanista a fost inlocuita de Reteaua lui George Soros.” Dar Roncea e mic copil fata de diverse campanii de presa care au incercat sa-l diabolizeze, in Rusia si prin tarile baltice.

Cum este Soros de fapt?

E un personaj inteligent, care are mai multi bani decit ar putea vreodata sa cheltuiasca personal, are o conceptie despre lume de dinainte sa fie bogat si e dispus sa-si cheltuiasca banii pentru a schimba lumea potrivit conceptiei sale. Cum o spune chiar el: a avut si ideile si banii si oportunitatea.

Penultima sa carte s-a numit „The Bubble of American Supremacy”. Scrisa inainte de alegerile prezidentiale americane din 2004, era un manifest care voia sa convinga publicul american sa nu il realega pe Bush. Esuind in acest demers, Soros se gindeste ca daca publicul american a reales un presedinte pe care el il detesta, atunci trebuie sa fie ceva in neregula cu acest public.

Asa ca scrie aceasta noua carte in 2006 pentru a schimba publicul american. Dincolo de ego-ul sau imens, baza demersului mi se pare un fel de suparare pe sat.

Inainte de a-si spune pasul, Soros face o lunga introducere teoretica, unde isi reexpune conceptele generale despre lume. E un ginditor profund si complex, invata din propriile greseli, punindu-le sec pe masa.

A preluat de la Karl Popper conceptul de „societate deschisa” si incearca sa-i dea o substanta teoretica. Societatea deschisa este cea care nu e dominata de o ideologie sau de un set de concepte care declara ca detine adevarul ultim. Acea societate in care diversele curente se lupta, gasind solutii la probleme. Societatea deschisa nu este o solutie ultima, ci un mod de a gasi solutii.

Soros aduce discutiile filosofice despre adevarul teoriilor stiintifice in domeniul social si constata ca, daca stiinta este mereu supusa reinterpretarii, cu atit mai mult cunosterea realitatii sociale nu poate avea un adevar ultim.

Acesta este conceptul de „fallibility” din titlul cartii, sinonim cu „intelegerea imperfecta” (imperfect understanding). Vad ca Polirom traduce simplu titlul: `Epoca failibilitatii`.

Este foarte interesant modul in care Soros descrie cum a facut bani aplicind aceste teorii pietelor financiare, punind la indoiala ceea ce majoritatea luau ca fapt sigur si intuind slabiciunile structurale.

Comparatii nefericite…

Dupa cadrul teoretic, urmeaza un istoric al implicarii sale in reformele din Africa de Sud si din Europa de Est. Apoi ajunge la prezent. Adica la America. Care i se pare a fi o societate deschisa care nu mai intelege societatea deschisa. Capitolul trei pune intrebarea direct din titlu: „Ce e in neregula cu America?”.

Iar raspunsul e uimitor de simplist pentru un om de inteligenta lui Soros: cam totul e in neregula in America condusa de George Bush (se intelege ca si din cauza ca e condusa de…)

Se arata revoltat pentru ca dupa ce a comparat intr-un interviu America sub Bush cu regimul nazist, republicanii l-au atacat vehement. Recunoaste ca aceasta comparatie este doar partial adecvata, recunoaste ca America e o democratie unde domneste legea, dar se avinta si aici, si inca pe pagini intregi, in a gasi puncte comune cu nazismul.

Ce ignora Soros este ca intre o democratie liberala si o dictatura (cu atit mai mult una totalitara) nu este o diferenta de grad, ci una de natura. Fara a face aceasta distinctie, orice comparatie este un simplu joc teoretic partizan. Daca Hitler folosea propaganda, nu inseamna ca orice exercitiu de PR este un inceput de dictatura asupra constiintelor.

Acum, Soros se mira ca si criticii acestei carti ii reproseaza aceasta comparatie. Eu nu ii inteleg mirarea, asa cum nu i-am inteles nici logica comparatiei.

E ca si cum ai scrie un articol aparent stiintific despre asemanarile si deosebirile dintre George Soros si o gorila (amindoi sint bipezi, amindoi au creierul mai mare decit majoritatea mamiferelor, s.a.m.d), iar apoi te-ai arata mirat ca Soros e jignit de comparatie.

De altfel, pare a avea un talent in a da cu bita in balta prin comparatii nefericite, a se vedea cea dintre sindicatul polonez Solidaritatea si miscarea integrista Hammas. Inteleg indemnul de a negocia chiar si atunci cind negocierile par imposibile.

Si Soros intelege sa isi ia precautiile necesare cind face aceasta comparatie, dar, din nou, diferenta este de natura, nu de grad, comparatia e stupida oricite circumstante s-ar aduce.

…si neseriozitati facile

Apoi, autorul manifesta tendinta a trage concluzii definitive si facile din fapte complicate si disputabile. Dezbaterea asupra torturii este sumarizata de Soros de parca tortura ar fi deja un fapt acceptat si raspindit in SUA, care ar fi renuntat astfel la traditia protectiei persoanei.

Pe linga faptul ca ignora non-salant contrareactia Congresului la initiativele administratiei, Soros arunca intr-o fraza nepermis de simplista o dezbatere serioasa.

Este tortura acceptabila intr-o democratie liberala? Daca nu, niciodata? As trimite cititorii interesati de problema atit de grava si atit de serioasa la articolul-recenzie “Torture and Liberalism”, abia aparut in revista electronica Democratiya.

Intrebari fascinante sint ridicate acolo. Ce se intimpla in cazul ‘Ticking Bomb Scenario’ (daca un presupus terorist stie unde este amplasata o bomba nucleara programata sa ucida milioane de civili, il torturezi?). Concluziile autorului sint interesante, dar va las sa le descoperiti singuri.

Oricum, expedierea unei probleme atit de complicate in doua fraze il face pe Soros sa para neserios in acest punct.

Un alt exemplu: America lui Bush vazuta de Soros este dominata de o propaganda de dreapta, pe care o compara cu Ministerul Adevarului din romanul “1984”, desi doua paragrafe mai tirziu tot el spune ca America e departe de o dictatura totalitara (pg. 85 – 86).

Aceasta remarca mi-a adus aminte cum se pling si se scandalizeaza moderatorii de talk-show-uri conservatoare cum ca ceea ce ei numesc mainstream media, adica marile organe de presa de gen “New York Times” sint iremediabil cazute sub dominatia stingii liberale (in sens american). Pare ca fiecare tabara e ferm convinsa ca presa apartine celorlalti.

Problema lui Soros in aceasta carte e ca se enerveaza atit de rau pe Bush si pe miscarea conservatoare americana (pe care nu o confunda cu Partidul Republican, ci deplinge deturnarea partidului de catre aceasta grupare) incit ajunge mult prea la stinga in analiza sa asupra Americii. Ceea ce nu se intimpla in analiza asupra situatiei internationale, cum veti vedea.

Soros seamana cu puzderia de bloggeri „progresisti” pentru care Bush a creat toate problemele lumii si daca el ar dispare aceste probleme s-ar vedea rezolvate.

Cum sa promovezi democratia? Abordarea Soros versus abordarea Bush

Daca nu ai cunoaste istoria ultimilor ani, mai ca ti-ar veni sa-i bagi pe Bush si pe Soros in aceeasi mare categorie a promotorilor democratiei. In definitiv, Soros este omul care si-a pus la bataie averea proprie pentru a promova societatea deschisa – un alt fel de a denumi democratia (desi presupune si ceva in plus).

Iar Bush si neoconservatorii sai vor sa foloseasca pozitia de suprematie a Americii pentru a schimba cit mai mult lumea dupa modelul democratic. Este un lucru pe care Soros nu il neaga, recunoscindu-i implicit Presedintelui anumite bune intentii macar in acest punct (ceea ce il deosebeste de bloggerii fanatici de care vorbeam mai sus).

In poate cel mai interesant capitol („Fostering Democracy”) Soros face diferenta intre ceea ce el numeste „abordarea Bush” si abordarea sa.

Pe scurt, prin politicile unilaterale, Bush nu reuseste realmente sa promoveze democratia, dar slabeste in schimb institutiile internationale care pot fi folosite de tarile democratice pentru a face presiuni asupra regimurilor autoritariste.

Critica adusa in acest punct lui Bush este credibila tocmai pentru ca e moderata si rationala.

Intr-adevar, de pilda, e mai greu acum sa fii activist civic in Orientul Mijlociu decit inainte de razboiul din Irak si acesta este un efect pervers al politicilor pro-democratice in „abordarea Bush”.

Sau, exemplul lui Soros: in mod ironic, inlocuirea unui tiran ca Saddam Hussein a facut mai dificila punerea sub semnul intrebarii a pozitiei altor tirani, ca cei din Coreea de Nord, Siria, Zimbabwe sau Turkmenistan.

Soros este constant in propria sa abordare: angajare in discutii cu regimurile autoritare mai degraba decit confruntare deschisa (depinde insa de imprejurari). Reia povestea modului in care a infiintat Fundatiile Soros in Ungaria inainte de caderea comunismului, in URSS si chiar in China inainte de 1989.

E drept, cu macelari ca Saddam Hussein nu te-ai putea angaja in discutii, recunoaste Soros indirect, dar nici metoda Bush nu duce la rezultate. Pina la urma, zic si eu ca rabinul din banc: ambele abordari par a fi corecte.

Ce are stinga cu democratizarea!

Mi-as exprima aici o mirare personala. Promovarea democratiei a fost decenii de-a rindul o tema a stingii americane si a Partidului Democrat. Conservatorii clasici si realistii ca Henry Kissinger preferau angajamentul alaturi de autoritaristi de dreapta si anticomunisti, in contextul razboiului rece.

Neoconservatorii au decis dupa finalizarea razboiului rece ca e momentul ca America sa puna obiectivul de a schimba lumea inaintea stabilitatii. Treptat, stinga s-a regrupat in mod stupid, combatind chiar tema pe care o sustinea mai demult. Nu critica metodelor lui Bush e problema care ma mira, ci critica ideii de a promova democratia in sine.

E pentru mine cu totul aiuritor sa fiu avertizat de un democrat american ca asta e o tema a lui Bush, atunci cind vreau sa aflu detalii despre asistenta americana pentru democratizare (de fapt, administratia Clinton a cheltuit la fel de mult pentru programele civile de asistenta).

Recomand cititorilor acest articol publicat in paginile pe care le coordonez la Dilema veche, care prevede revenirea democratizarii pe agenda democratilor.

Solutiile lui Soros

Partea cea mai buna a cartii este cea in care propune diverse solutii la problemele lumii. Departe gindul de a-l ironiza. Face o trecere in revista a ceea ce considera el a fi aceste probleme si chiar avanseaza solutii. Pare ca s-a calmat, manifesta un bun simt asezat si un realism care nu abdica de la principii.

Doreste, de pilda, ca UE sa preia un rol mai important in lume, in primul rind ca exportator de democratie. Recomanda primirea Turciei in Uniune tocmai pentru ca extinderea s-a dovedit un instrument foarte bun de stabilizare a democratiei.

Recomanda asocierea formala a tarilor democratice in cadrul organismelor internationale, chiar fara participarea Americii (capitolul „The Community of Democracies”).

Propune solutii pentru criza energetica, condamna Rusia pentru folosirea energiei ca arma imperiala si sfatuieste Uniunea Europeana sa aiba o pozitie comuna pentru a negocia de pe pozitii egale cu Moscova.

Ce spune Soros la pg. 190 – 195 are o extraordinara relevanta in Romania de azi, unde presedintele Basescu e condamnat de diversi politruci pentru ca a spus un adevar evident, adica cel de mai sus, spus si de Soros.

Concluzie

Conduce Soros lumea? Opinia mea generala este ca nu oamenii conduc lumea, ci ideile (voi scrie odata un eseu pe tema asta). Daca asa este, atunci Soros e unul dintre cei mai articulati conducatori ai lumii.

PS
Jurnalul de lecturi ia o pauza de sarbatori. Se va intoarce din ianuarie 2007. La multi ani!

HotNews.ro, Cristian Ghinea, 19 dec 2006

Averea lui Sorin Frunzaverde

Sorin Frunzaverde, actualul ministru al apararii, s-a remarcat indeosebi in politica, dupa 1990, si mai putin in afaceri, desi, de-a lungul ultimilor ani, a fost, mai degraba, o solutie de compromis pentru partidul care l-a promovat, un inlocuitor in momente de criza. Cu toate acestea, ambitiile lui politice sunt mari.

In 2005, cu ocazia alegerilor pentru un nou lider al PD, Sorin Frunzaverde s-a numarat printre cei care si-ar fi dorit sa preia fotoliul de presedinte ramas vacant dupa plecarea lui Traian Basescu.

In afaceri, familia Frunzaverde a fost departe de a excela. Din cele cinci firme la care sotii Frunzaverde au detinut participatii astazi doar doua mai functioneaza.

Gurile rele spun ca actualul ministru al apararii s-ar bucura de increderea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, lucru care nu inlatura insa asocierea numelui sau cu acela al „tatalui contrabandistilor“ din Caras-Severin, Omer Radovancovici, aflat astazi in arest.

In paralel cu activitatea politica, Frunzaverde a intrat si in afaceri, alaturi de sotia sa. Prin intermediul unei fundatii, s-a implicat in media, dar si in proiecte de dezvoltare regionala.

De asemenea, in timp ce era deputat, desfasura si activitati didactice, fiind cadru didactic asociat la Universitatea „Eftimie Murgu“ din Resita, institutie la care sotia sa, Doina Frunzaverde, este conferentiar universitar si prorector.

Fundatia Radio Caras-Severin, al carei presedinte este Sorin Frunzaverde, dupa cum rezulta din Registrul National al Fundatiilor de la Ministerul Justitiei (actualul ministru al apararii a omis, in ultima declaratie de interese, sa consemneze acest aspect), are ca scop realizarea de „emisiuni radio pe linia informarii corecte a auditorului cu elemente corecte din activitatea sociopolitica,

comerciala si culturala“. Frunzaverde figureaza si ca presedinte al Asociatiei „Pro Tehnica“, infiintata in decembrie 1997 in Caras-Severin, cu scopul declarat de a „promova imaginea inginerului in societate“.

Dupa anul 2000, Sorin Frunzaverde a revenit in fruntea Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Caras-Severin, unde, o perioada, a detinut functia de presedinte (functie pe care o avusese si in anii 1991-1996).

Ca om de afaceri, actualul ministru al apararii a infiintat firmele Restar International SRL (alaturi de sotia sa), Restruc Auto SA (alaturi de sotie si de alti patru asociati) si Trucktec Romania SA. In plus, Doina Frunzaverde a mai infiintat firma Telestar SRL si a detinut actiuni la Nabla SRL din Caras-Severin.

Dintre toate aceste societati, astazi mai sunt in functiune doar Restar International si Telestar, celelalte fiind radiate sau dizolvate.

Frunzaverde, baronul nervos din Caras-Severin
Numit deja baron local, de unii confrati, Sorin Frunzaverde conduce filiala Partidului Democrat din Caras-Severin inca de la infiintare si, din 2001, este vicepresedinte al Biroului Permanent National al PD. El a fost acuzat in mai multe randuri de atitudine dictatoriala in organizatia pe care o conduce, fapt care a provocat o serie de demisii din partid.

Pe parcursul carierei de politician, Frunzaverde a avut si puncte de vedere contrare cu cele ale liderilor de la Bucuresti, inclusiv in cazul recentelor negocieri esuate cu PPCD.

Uneori a avut chiar iesiri necontrolate, care l-au scos, oarecum, in evidenta. Spre exemplu, un cotidian central a prezentat, in 2003, un episod conflictual petrecut atunci intre deputatul Sorin Frunzaverde si presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Ilie Mustacila.

Astfel, presedintele Mustacila, tot un soi de baron local, a declarat ca, pe 23 aprilie 2003, de Sfantul Gheorghe, a primit doua palme de la deputatul Frunzaverde, deoarece acesta ramasese fara argumente in cazul unei discutii in contradictoriu pe care au avut-o. Cu putin timp in urma, Mustacila discutase la Timisoara cu Liviu Negoita, primarul de azi al Sectorului 3 al Capitalei.

„M-am intalnit cu domnul Frunzaverde la sediul Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin. I-am povestit despre faptul ca am purtat unele discutii cu Liviu Negoita, pentru a-l convinge sa revina in partid. S-a enervat brusc si a inceput sa ma injure. Mi-a zis ca sunt un dobitoc si un idiot. Mi-a dat chiar si doua palme. (…)

Nu este prima data cand Frunzaverde are astfel de iesiri anormale. Injura pe toata lumea, incepand cu femeia de serviciu si ne face pe toti dobitoci si idioti“, a declarat Gheorghe Mustacila, presedintele consiliului judetean.

Evident, Frunzaverde a negat acuzatiile de huliganism aduse de colegul de partid Mustacila. Cateva luni mai tarziu, fostul vicepresedinte PD Caras-Severin, Ilie Mustacila, a trecut la PSD, luand cu el 26 din cei 29 de lideri mai rasariti ai PD din Caras-Severin. S-a spus atunci ca, spasit si speriat ca va ramane singur, inclusiv Sorin Frunzaverde s-ar fi cerut la PSD.

„Frunzaverde a incercat sa vina la noi, dar cu anumite privilegii. Un catelus nu poate sa ceara de la un dulau privilegii. Ori cu el, ori fara el, nu mai conteaza pentru PSD. Insa, ar fi mai interesant fara el“, a declarat subprefectul de atunci al judetului Caras-Severin, Dorel Gatlan.

O implicare intr-o afacere dubioasa cu lemn
In presa, Frunzaverde a mai fost acuzat de implicare intr-o afacere cu lemn, care ar fi adus prejuducii de doua miliarde de lei vechi.

Astfel, intr-un cotidian central s-a afirmat ca, in perioada in care a detinut functia de ministru al mediului apelor si padurilor, Frunzaverde a fost si „administrator la societatea Ital-Agmoforest din Caras-Severin, avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului (…), iar un control al Inspectoratului Teritorial Silvic din Timisoara a constatat o paguba de doua miliarde de lei,

echivalentul a 2.000 de metri cubi de lemn nemarcat, valorificat de societatea respectiva, cazul fiind, ulterior, uitat“.

Afaceri si politica la popota
Frunzaverde a fost implicat, chiar daca superficial, si in scandalul declansat la ordinul lui Teodor Atanasiu, cu privire la pagubosul contract anvelope – contra masini uzate, incheiat in iunie 2000 intre Ministerul Apararii Nationale si Gelu Tofan, patronul societatii Tofan Steel si al Grupului Tofan.

Cum contractul respectiv a fost incheiat in iunie 2000, pe vremea cand ministru al apararii nationale era Sorin Frunzaverde, semnatura sa a fost decisiva pentru demararea afacerii care avea sa conduca, in septembrie 2006, la demisia sefului Statului Major General al MAp.N, generalul Eugen Badalan.

Un alt scandal in care s-a mentionat numele lui Frunzaverde este cel declansat, in martie 2006, de Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice. Ciuvica a dat publicitatii un document confidential semnat la data de 6 iunie 2001 de generalul de brigada Sergiu Medar, seful Directiei Informatii si Reprezentare Militara din cadrul Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA).

Documentul era o informare facuta de Sergiu Medar pentru ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, cu privire la o intalnire pe care generalul o avusese, la vremea aceea, cu Traian Basescu si Sorin Frunzaverde, la restaurantul „Trei Cocosi“ din Capitala.

Intalnirea fusese intermediata de Sorin Frunzaverde, ministru al apararii si pe vremea aceea, scopul ei fiind clarificarea unor aspecte privind dezvoltarea relatiilor externe ale Partidului Democrat, precum si avansarea unor intentii de apropiere de Partidul Social Democrat.

Sergiu Medar, avansat intre timp la gradul de general-locotenent cu trei stele, avea sa devina la sfarsitul lui 2005 consilier prezidential pe probleme de aparare si securitate nationala.

Chiar daca, prin aceste dezvaluiri, Mugur Ciuvica a urmarit reglarea unor conturi personale si de grup cu Traian Basescu, documentul arata totusi increderea de care s-a bucurat Frunzaverde din partea fostului lider al PD. Si de care, cum s-a observat pe 25 octombrie 2006, se mai bucura inca.

Carte de vizita

Sorin Frunzaverde s-a nascut in Bocsa, judetul Caras-Severin, la data de 26 aprilie 1960. Este casatorit cu Doina Frunzaverde si are un copil. Studiile gimnaziale le-a urmat in Bocsa si Resita. In 1979, a absolvit liceul de matematica-fizica din Resita, iar in 1985 Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti.

Si-a profesat meseria, ca inginer metalurg, vreme de cinci ani in Combinatul Siderurgic Resita, unde a detinut, succesiv, functiile de sef atelier (1985-1988) si sef serviciu CTC-Laboratoare (1988-1990).

In perioada 1991-1996, Sorin Frunzaverde a fost desemnat presedinte si director general al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin, functii detinute in paralel cu aceea de consilier judetean (din partea PD) si de secretar al Comisiei de buget-finante. Metalurgistul Frunzaverde se pricepea, evident, si la finante, chiar daca nu avea studiile corespunzatoare.

Ulterior, ca orice politician ambitios, el s-a acoperit de diplome, atatea cate avea nevoie pentru a-si justifica functiile detinute. Astfel, in anul 2000 a devenit doctor in stiinte economice la Universitatea de Vest din Timisoara, iar in 2004 doctor in stiinte militare la Universitatea Nationala de Aparare din Bucuresti.

– In perioada 1996-1997, Frunzaverde a fost presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, functie pe care a parasit-o pentru a ocupa, vreme de doua luni, fotoliul de ministru al mediului, apelor si padurilor in guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1997 – februarie 1998). Din aprilie 1998, pentru o perioada de opt luni, a fost numit ministru al turismului, in guvernul Radu Vasile.

Ulterior, dupa ce ministerul i-a fost desfiintat, metalurgistul Sorin Frunzaverde este numit presedinte al Autoritatii Nationale pentru Turism, post pe care-l ocupa pana in anul 2000.

– In martie 2000, politicianul Frunzaverde devine ministru al apararii nationale, in guvernul Isarescu, functie pe care o detine pana in luna decembrie a aceluiasi an. Dupa ce Partidul Democrat a intrat in opozitie, Frunzaverde intra si el in Camera Deputatilor, unde se ocupa de politica sau de afaceri, dupa nevoi, in calitate de deputat ales pe listele judetului Caras-Severin.

Aici detine functia de secretar al Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. In iunie 2004, este ales presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin si devine, astfel, seful judetului. In octombrie 2006, Sorin Frunzaverde este desemnat de Partidul Democrat in functia de ministru al apararii nationale, post ocupat pana atunci de un alt inginer, Teodor Atanasiu.

– Toate functiile detinute de Sorin Frunzaverde, dupa 1991, au la baza doua calitati fundamentale ale acestuia, ambele la fel de importante pentru ocuparea unor fotolii inalte: politica si masoneria. Cum se stie deja, pe langa calitatea de membru al PD, inca de la infiintare si, din 2001, vicepresedinte al acestui partid, Sorin Frunzaverde este si mason declarat.

Venituri: 357.150 dolari

Venituri din salarii: 306.400 dolari
Dupa anul 1991, Sorin Frunzaverde a detinut functii importante in administratia locala sau centrala. In 1990, castigurile sale, ca sef al serviciului CTC-Laboratoare la Combinatul Siderurgic Resita nu depaseau 4.000 de lei pe luna, fiind de aproximativ 2.300 de dolari.

In perioada 1991-1995, cat a detinut functia de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin, Frunzaverde a avut castiguri salariale medii de maximum 600 de dolari pe luna, adica 43.200 dolari. La aceasta suma, se mai adauga castigurile obtinute ca secretar al Comisiei buget-finante si consilier in cadrul consiliului judetean, adica alti 28.000 de dolari.

In perioada 1996-2000, Frunzaverde a fost presedinte al consiliului judetean, apoi ministru al mediului (doua luni), ministru al turismului (opt luni), presedinte al ANT (1998-2000) si din nou ministru, al apararii (noua luni), pana in decembrie 2000. Castigurile salariale s-au ridicat, in aceasta perioada, luand ca baza de calcul o medie de 800 dolari pe luna, la 38.400 dolari.

In intervalul decembrie 2000 – iunie 2004, ca deputat, Frunzaverde a castigat aproximativ 44.000 dolari. In cei doi ani (iunie 2004 – octombrie 2006) cat s-a aflat in fruntea Consiliului Judetean Caras-Severin, a mai acumultat aproximativ 30.000 de dolari.

La toate acestea, se adauga veniturile salariale ale sotiei, care, in calitate de inginer sau/si cadru didactic in perioada 1990-2006, la o medie generoasa de 600 dolari lunar, se ridica la aproximativ 120.400 dolari. Prin urmare, veniturile din salarii ale familiei Frunzaverde totalizeaza cel mult 306.400 dolari.

Venituri din dividende: 28.750 dolari
Firma de familie a lui Sorin Frunzaverde este Restar International si a fost infiintata in septembrie 1999, cu sediul in apartamentul sotilor Frunzaverde din Strada Lalelelor nr. 3, din Resita. De mentionat ca, la data infiintarii acestei firme, Frunzaverde era presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism.

Obiectul de activitate al societatii Restar este „intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane“. Conform datelor publicate pe site-ul firmei lui Frunzaverde, firma ofera spre vanzare „piese pentru motoarele Diesel de fabricatie straina, seturi germane Mahle pentru autocamioanele Roman“ si executa „reparatii la motoare Deutz“.

Pentru ca toate acestea nu puteau fi posibile in apartamentul familiei, firma si-a fixat sediul in str. Nicolae Balcescu nr. 1 din Resita, in aceeasi locatie in care functiona si o alta societate la care sotii Frunzaverde aveau actiuni, Restruc Auto SA, radiata in luna mai 2006.

Actionarii de la Restar International sunt sotii Frunzaverde, iar administratorul este Doina Frunzaverde. Firma a avut, de la infiintare pana in 2006, urmatoarele profituri nete, exprimate in lei vechi: 27,188 milioane lei (1999), 80,3 milioane lei (2000), 55,193 milioane lei (2001), 176,273 milioane lei (2002), 138,455 milioane lei (2004) si 199,48 milioane lei (2005).

Totalul profiturilor nete se ridica, astfel, la 23.795 dolari. Pana in anul 2005, societatea a avut o cifra de afaceri de aproximativ cinci miliarde de lei anual, iar datoriile curente au fost de numai cateva sute de milioane lei anual.

Restruc Auto SA a fost infiintata in 1995, cu sediul in strada 1 Decembrie 1918 nr. 35, ap. 6 din Resita. Firma, radiata la data de 8 mai 2006, a avut sase actionari. Sorin Frunzaverde a detinut, la aceasta societate, 15% din capitalul social. Firma era, la randul ei, actionar unic in societatea Trucktec Romania SA, infiintata in 1996.

Ambele societati au avut ca obiect de activitate comertul cu piese si accesorii pentru autovehicule, preocuparea de baza a sotilor Frunzaverde.

Profiturile nete de la Restruc Auto au adus sotilor Frunzaverde, in perioada 1999-2006, dividende de maximum 10.000 de dolari, iar cele de la Trucktec, de maximum 194 dolari, societatile lucrand mai mult in pierdere, aceasta fiind, de altfel, o moda printre firmele demnitarilor romani.

Doina Frunzaverde a mai constituit, in 2004, societatea Telestar SRL, cu sediul in acelasi apartament din Strada Lalelelor nr. 3 din Resita.

Firma, al carei obiect de activitate este „comertul cu amanuntul in magazine specializate“, a avut pierderi de peste doua sute de milioane de lei vechi, in primul an de functionare, pentru ca, in anul urmator, sa inregistreze un profit de 333,36 milioane lei vechi. Doina Frunzaverde nu a ridicat insa dividendele cuvenite de la aceasta firma.

Astfel, cu exceptia dividendelor de la Telestar, in perioada 1999-2005, familia Frunzaverde a incasat aproximativ 28.750 dolari de pe urma activitatii firmelor la care detineau participatii.

Venituri din vanzari: 22.000 dolari
Conform declaratiilor de avere ale sotilor Sorin si Doina Frunzaverde ei au vandut, in ultima vreme, cel putin un apartament in Resita si trei autoturisme. In Strada Lalelelor nr. 3 din Resita au detinut un apartament care, insa, nu mai apare in declaratiile de avere din 2004 si 2006 desi, la aceasta adresa, Doina Frunzaverde a inregistrat, in februarie 2004, sediul societatii Telestar SRL.

De mentionat ca aceeasi locatie fusese folosita, in anii anteriori, ca sediu al firmei Restar International, precum si ca adresa de domiciliu a celor doi soti. Prin urmare, este de presupus ca apartamentul respectiv apartine familiei Frunzaverde, chiar daca n-a fost consemnat de niciunul dintre soti in declaratiile de avere.

In ultima declaratie de avere a lui Sorin Frunzaverde apar totusi la capitolul vanzari, trei autoturisme: un autoturism Dacia 1310 vandut la 1 martie 2006 catre Restar International contra sumei de 13.000 lei, un autoturism Audi A6 din 1998, vandut lui Petru Danila, la 15 mai 2006, contra sumei de 10.000 euro si un Volkswagen Polo Clasic din 1998, vandut lui Filip Miulescu, la data de 9 august

2006, contra sumei de 3.500 euro. Asadar, suma incasata in urma acestor vanzari se ridica la 22.000 dolari.

Cheltuieli: 614 950 dolari

Cheltuielile „cosului zilnic“: 408.000 dolari
Standardul de viata al lui Sorin Frunzaverde este, evident, unul de baron local, el detinand, asa cum am aratat, de doua ori functia de presedinte al consiliului judetean, de patru ori functia de ministru, de doua ori pe cea de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin si o data pe aceea de deputat.

Frunzaverde are in intretinere un copil, o sotie si trei imobile (un apartament si o vila in Resita, plus un apartament in Bucuresti), ca sa nu mai vorbim despre cele trei autoturisme vandute anul acesta.

Aproximam astfel, la o medie de minimum 2.000 de dolari lunar cheltuielile casnice si de protocol ale familiei Frunzaverde, incluzand in aceasta suma atat scolarizarea copilului si vacantele peste hotare, cat si cheltuielile electorale. Suma este, evident, mica pentru pretentiile unui baron local. Astfel, totalul acestor cheltuieli este de 408.000 dolari, in intervalul 1990-2006.

Achizitii: 188.500 dolari
Sorin Frunzaverde a cumparat, in 1999, o vila de 226 mp, situata in Resita, a carei valoare declarata de impozitare este de 2,78 miliarde lei vechi, adica aproximativ 100.000 dolari.

In anul 2000, el a achizitionat, in rate, o masina Dacia 1310, in valoare de aproximativ 4.500 dolari, iar in 2001 a mai cumparat un Audi A6, fabricat in 1998, cu o valoare de piata de cel putin 18.000 dolari, si un Volkswagen Polo Clasic, cu o aceeasi vechime, evaluat la aproximativ 10.000 dolari. Pretul de achizitie aproximat pentru cele trei autoturisme se ridica la 32.500 dolari.

Anul trecut, Doina Frunzaverde a cumparat, pe baza unui credit ipotecar incheiat pe o perioada de 20 de ani, un apartament de 129,18 mp in Bucuresti. Cum locuinta nu este in Ferentari, si nici garsoniera nu este, valoarea ei de piata nu poate fi mai mica de 100.000 dolari, avand in vedere ca include cel putin patru camere.
Asadar, achizitiile din ultimii ani, declarate de familia Frunzaverde, totalizeaza 188.500 dolari.

Conturi bancare: 18.450 dolari
In iunie 2004, Sorin Frunzaverde detinea in depozite si conturi bancare 8.493 de euro si 1.378 dolari. La data de 1 noiembrie 2006, el a declarat insa ca detine urmatoarele conturi si depozite bancare: 3.547 euro (depozit din 2002), 6.772 euro (depozit din 2002), 3.387 lei (cont curent/card din 2002), 694 lei (cont curent/card din 1999) si 3.730 dolari (cont curent/card din 2005). Sumele existente in aceste conturi totalizeaza aproximativ 18.450 dolari.

Tatal PD-ist al contrabandistilor de pe Clisura

Cea mai interesanta legatura a lui Sorin Frunzaverde este cu primarul PD al comunei Pojejena, Omer Radovancovici. Inainte de a deveni membru PD, Radovancovici si-a capatat porecla de „Printul clisurii“ sau „Tatal contrabandistilor“ de pe Clisura Dunarii, ca urmare a implicarii sale in mai multe actiuni de contrabanda, inca de pe vremea embargoului impus Iugoslaviei.

Dupa ce benzina si motorina n-au mai fost prioritare pentru sarbi, Omer a revenit la contrabanda cu tigari peste granita.

Conform unor surse din Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), el a organizat si condus un grup de crima organizata in zona Clisura Dunarii, beneficiind de protectia politistilor de frontiera, numiti cu sprijin politic de la seful judetului, Sorin Frunzaverde.

Activitatea infractionala a lui Omer Radovancovici a fost atent monitorizata, mai bine de un an, de catre anchetatorii DIICOT si, in septembrie 2006, acesta a primit interdictia de a parasi tara. Radovancovici a fost insa surprins si arestat la frontiera, la data de 20 septembrie 2006, cand tocmai voia sa treaca granita pe la Vama Turnu-Arad.

La sfarsitul lunii noiembrie 2006, el inca se afla in stare de arest preventiv, alaturi de alti sapte complici, acuzatiile fiind de constituire de grup de crima organizata si contrabanda. Contrabandistii transportau noaptea peste Dunare, cu barcile, baxurile de tigari scoase din dutty-free, punctul de plecare fiind chiar beciul uneia dintre cabanele lui Omer de pe malul Dunarii.

Alaturi de Omer Radovancovici au fost arestati si cativa politisti, printre ei aflandu-se si seful Politiei de Frontiera din Caras-Severin, comisarul-sef Ion Cionca.

Conform unei declaratii aparute intr-un cotidian central, facute de un alt politist arestat in acest dosar, subcomisarul Nicolae Cocoana, Omer Radovancovici ar fi fost protejat, indirect, chiar de catre seful judetului, Sorin Frunzaverde: „Inspectorul-sef Cionca a fost protejat de cel care l-a numit politic – Omer.

Acesta a numit politic toti sefii de la frontiera, de la sef de sector pana la seful inspectoratului, prin PD, al carui primar este. Omer Radovancovici a fost sprijinit de seful lui politic de la Resita, Sorin Frunzaverde“.

Cu o luna inainte de a fi numit ministru al apararii, Sorin Frunzaverde declara, impotriva evidentei, ca Partidul Democrat nu are, chipurile, nici o implicare in numirea sefilor politistilor de frontiera, ca Radovancovici a intrat in PD in 2003 si ca, administrativ, acesta avea rezultate bune.

Avand in vedere ca seful politic al Politiei Romane este membru PD, ca seful judetului era membru PD, iar seful contrabandistilor era tot membru PD, a-l contrazice pe Sorin Frunzaverde nu este decat o simpla chestiune de bun-simt.
articol de Dan Badea

Bilant, 18 dec 2006

Laura Bush a fost operata de cancer

Sotia presedintelui american, George Bush, Laura, a suferit o interventie chirurgicala in timpul careia i-a fost inlaturata o tumoare canceroasa de la picior, scriu agentiile internationale de presa.

Imediat dupa alegerile parlamentare din 7 noiembrie, Laura Bush a observat o rana la picior care nu se cicatriza, iar la un examen medical s-a descoperit ca era o tumoare canceroasa a pielii, a declarat un purtator de cuvant al Casei Albe, citat de AFP.

Acum, starea ei este buna dar trebuie sa faca examene medicale regulate, a adaugat Susan Whitson.

Cancerul de piele este al doilea cel mai intalnit in lume dar poate fi tratat daca este descoperit la timp, conform Fundatiei pentru cancer de piele.

Expunerea frecventa la soare este prima cauza a aparitiei cancerului de piele, spun specialistii.

HotNews.ro, C.N.A., 19 dec 2006

Tom si Jerry au ramas orfani

Joe Barbera a murit luni, din cauze naturale, la casa sa din Los Angeles, la varsta de 95 de ani. Alaturi de el a fost pana in ultima clipa sotia sa, Sheila, a anuntat purtatorul de cuvant al companiei Warner Bros., Gary Miereanu pe site-ul washingtonpost.com.

Biografia lui Joe Barbera (foto) a fost strans legata de cea a lui Bill Hanna. William (Bill) Hanna a decedat in 2001, la varsta de 90 de ani. Cei doi au reusit sa se impuna pe piata desenelor animate datorita faimoaselor personaje Tom si Jerry, create la inceputul anilor 1940 si care le-au adus sapte premii Oscar.

Joe Barbera impreuna cu William Hanna au creat in 1957, compania de productii animate Hanna-Barbera care a devenit celebra in scurt timp de la infiintare datorita personajelor create, Tom, Jerry, Yogi Bear, Scooby Doo, Fred Flintstone,personaje ce au incantat generatii intregi de copii din toata lumea.

La realizarea povestilor de desene animate, cei doi s-au completat reciproc, creand un cuplu imbatabil. Punctul forte al lui Barbera consta in scrierea gag-urilor si dezvoltarea povestilor, in timp ce lui Hanna ii revenea regia.

Au primit Oscaruri pentru Yankee Doodle Mouse (1943), Mouse Trouble (1944), Quiet Please (1945), The Cat Concerto (1947), Mouse Cleaning (1948), Two Mouseketeers (1952) si Johann Mouse (1953).

Debutul in televiziune si l-au facut in 1957, cu Ruff ‘n’ Reddy, dar marele hit a fost show-ul de jumatate de ora, Huckleberry Hound in 1959; a fost urmat de Yogi Bear, Quick Draw McGraw si multe altele. Programul de prime-time, The Flintstones (1960-66) s-a dovedit a fi un succes mult mai mare decat si-ar fi putut careva imagina.

Dupa ce si-au vandut studiolul, cei doi au ramas la fel de activi in lumea animatiei. Barbera a ajutat la readucerea savorii de odinioara pentru seria Tom and Jerry Kids la sfarsitul anilor 1980 si a coprodus o serie mai putin reusita, Tom and Jerry: The Movie in 1992. Hanna a fost producatorul executiv al piesei de teatru Once Upon a Forest, in 1993.

HotNews.ro, 19 dec 2006