Infractorii virtuali isi diversifica metodele si sustrag sume tot mai mari de bani prin practici din ce in ce mai ingenioase.

„Cybercrime“ sau crima cibernetica reprezinta un termen folosit pentru a descrie activitati criminale in care computerele sau retelele sint un instrument sau o tinta pentru acestea.

Dincolo de aceasta definitie, exista multe tipuri de atacuri care pot pagubi financiar sau prejudicia alte persoane, iar acestea sint, adeseori, necunoscute sau confundate de utilizatorii de calculatoare.

Printre cele mai frecvente tipuri de crime cibernetice exista ceea ce se numeste „spamming“, sau trimiterea de e-mailuri nesolicitate, furtul de proprietate intelectuala (filme, muzica sau software descarcate sau partajate pe Internet fara a detine licenta), acces neautorizat, scrierea de virusi sau raspindirea acestora, atacurile de tip „denial-of-service“ (atacarea unui

server care gazduieste o pagina web, si blocarea disponibilitatii acesteia, pe Internet, pentru vizitatori) sau spionajul electronic.

Exista si furt de identitate, pornografie infantila, fraudarea cardurilor de credit, terorism cibernetic, hartuire online, „phishing“ (atunci cind primiti, spre exemplu, un mesaj in care un raufacator se da drept o banca, folosind antetul sau o pagina web care seamana cu originalul, cerindu-va datele personale, pe care le foloseste apoi pentru a va goli contul).

Atentie la bani

Majoritatea infractorilor virtuali comit aceste crime cu scopul de a scoate bani. De aceea, protectia calculatorului (si implicit a informatiilor sensibile), precum si o atentie foarte mare la navigarea pe Internet sint vitale pentru a nu deveni o victima a acestor atacuri, multe deosebit de ingenioase.

Un produs antivirus nu va garanteaza faptul ca, printr-un singur click, puteti ramine fara cont in banca. De aceea, cel mai prudent este sa discutati cu un specialist despre cum va puteti proteja si sa cautati cit mai multe informatii despre ceea ce intentionati sa faceti pe Internet, fie ca doriti sa cumparati produse online sau ca vreti sa completati un formular cu datele personale.

Nu uitati faptul ca o banca nu va va cere niciodata PIN-ul cardului sau ca puteti da un telefon inainte de a lua o decizie.

„Intreprinzatorii“ crimei

Printre cele mai spectaculoase fraude electronice produse in tara noastra se afla crearea unui site web fals, care semana cu cel al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), apoi trimiterea unor e-mailuri care contineau un link catre acest site, pe care erau cerute informatii precum codul PIN al cardurilor, si care cerea bani pentru sinistrati. De fapt, banii au ajuns direct in conturile phisherilor romani.

Utilizatorii romani de Internet au primit, in cursul ultimilor ani, mesaje de acest tip pe e-mail si de la alti infractori care se dadeau drept banci reputate, cerind informatii confidentiale in numele acestora.

Virusul care ia „ostatici“ fisiere din calculator, pe care le muta la 30 de minute in directoare ascunse pina cind proprietarul plateste o „rascumparare“ de 10,99 dolari, a stirnit hohote de ris, dar a facut si pagube insemnate.

345 de invinuiti, 44 de arestati

Portalul www.eFrauda.ro ne anunta ca in anul 2005, in tara noastra, pentru infractiunile privind fraude pe Internet au fost invinuite 149 de persoane, dintre care 13 arestate, pentru infractiunile informatice au fost invinuite 76 de persoane si patru arestate, 68 de invinuiti de infractiuni cu carti de credit, dintre care 23 de arestati.

Pentru pornografie infantila au fost invinuite 31 de persoane si doua arestate, iar pentru alte infractiuni de natura informatica au fost invinuite 21 de persoane, dintre care doua arestate. Pentru 2006, datele inca nu sint disponibile.

Cotidianul, 30 aug 2006

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *