Succesul relansarii CosmoRom depinde si de guvern

Pentru ca am fost cuminti, Mos Nicolae, Tsolas, ne-a adus un operator de telefonie mobila. Nou, nout! Dar, se vede treaba ca nu am fost prea cuminti de vreme ce Mosul ni l-a adus cam tarziu – cu trei saptamani inainte de sfarsitul anului.

Se pare ca bulgari au fost ceva mai cuminti decat noi de veni Mosul cu o luna mai devreme la ei.
Marti 6 decembrie 2005, ar trebui sa fie o zi deosebita pentru telecomunicatiile noastre, dar mai ales pentru COSMOTE, fostul operator CosmoRom.

O conferinta de presa cu o participare deosebita, ministrul Zsolt Nagy, Panagis Vourloumis presedintele grupului OTE, James Hubley director general RomTelecom, Evangelos Martigopoulos – director executiv CosmOTE si Nikolaos Tsolas – director executiv al noului COSMOTE Romania, anunta ca, in fine, dupa aproape 7 luni de la preluarea de catre CosmOTE,

filiala din Romania – COSMOTE Romania – se lanseza comercial. Sa reamintim ca operatorul grec CosmOTE a preluat la mijlocul anului 2005 70% din operatorul CosmoRom, RomTelecom retinand restul de 30%. In fine CosmoRom – COSMOTE Romania – se (re)lanseaza comercial cu o noua echipa de conducere, un nou brand, etc.

Care este oferta COSMOTE Romania?
Tarifarea
Acum 5 ani, in anul 2000 la prima lansare, CosmoRom ne propunea taxarea la secunda, care avea sa revolutioneze telefonia mobila, operatorii GSM900, practic fara competitie pana atunci, taxand la minut convorbirile in retelele mobile. De atunci, toti operatorii de telefonie mobila din Romania taxeaza convorbirile la secunda.

Acum noul CosmoRom vine cu o alta inovatie tariful unic, inspirat se pare din Bulgaria de la VivaTel: costul convorbirii este acelasi indiferent de reteaua in care se termina convorbirea, fie ea a unui operator fix sau mobil.

Tariful unic este nu numai o simplificare a modului de tarifare (foarte multele scheme de tarifare pot produce confuzie), dar este si o modalitate de a evita socul tarifelor mari de interconectare in retelele mobile.

Intr-o piata sensibila la pret cum este Romania, tarifele mari de interconectare (US$10/minut, care uneori dubleza costul convorbirii) distorsioneaza comportamentul consumatorului, care se vede constrans sa se conecteze in aceiasi retea cu cei mai multi dintre cunoscutii sai.

Tariful unic ar putea sa elimine unele dintre barierele in calea competitiei si l-ar putea pune pe consumator in postura de a alege in functie de felul cum percepe calitatea serviciilor oferite de fiecare operator.
Pe langa tariful unic COSMOTE Romania mai vine si cu tarife mai mici decat operatorii GSM900, lucru asteptat de altfel. La inceputul lunii noiembrie in Bulgaria a avut loc (re)lansarea operatorului VivaTel insotita de reduceri importante ale tarifelor – 22%, dar si de tariful unic.

Ambele relansari au fost insotite de reduceri importante ale tarifelor cu scopul de a atrage un numar cat mai mari de ultilizatori intr-un timp cat mai scurt, stiut fiind ca ambele piete, inca in crestere se vor apropia curand de saturatie.

Reducerile de tarife sunt sustinute si de structura costurilor operatorilor de telefonie mobil[: cheltuielile investitionale (€150/utilizator) si operationale (2500 utilizatori/angajat) mai mici daca comparam cu telefonia fixa (US$500/linie, 300linii/angajat), in timp ce tarifele sunt mult mai mari.

Exista si aici un risc – declansarea unui razboi al tarifelor care ar putea avea efect asupra noului intrat: presupunand ca ar putea rezista unui razboi al preturilor, acesta trebuind sa se astepte la o recuperare mai dificila a investitiilior.

Daca recuperarea investitiilor la operatorii GSM900 s-a facut in circa 5 ani, un nou intrat (cu 50,000 utilizatori, COSMOTE este practic un nou intrat) ar putea recupera investitia, in caz de reusita, intr-o perioada mult mai mare.

Este insa de asteptat ca ceilalti operatori sa reactioneze cu diplomatie si intelegere neintrand intr-un razboi al preturilor.

Acoperirea
Unul dintre motivele esecului operatorului CosmoRom a fost slaba acoperire cu semnal. COSMOTE promite acum acoperirea a 90% din populatie la mijlocul anului viitor si una cel putin egala cu a operatorilor GSM900 la finele anului 2006.

Daca COSMOTE doreste sa concureze de la egal la egal cu operatorii GSM900 atunci trebuie sa aiba o acoperire la nivelul acestora. Aceasta este planificata pentru finele anului 2006, cand potentialul de crestere al pietei s-ar putea situa intre 1,5 si 3 milioane noi utilizatori.

Cam putin pentru o afacere lucrativa si de aceia COSMOTE ar trebui sa se grabeasca. Desigur ca o atare acoperire cere investitii mari, mai ales in primii ani.

Investitii Una dintre cauzele principale ale esecului CosmoRom a fost finantarea necorespunzatoare: operatorii GSM900 au investit fiecare aproape €1 miliard pentru o acoperire de peste 95% a populatiei. Pentru COSMOTE au fost avansate cateva cifre: €120 milioane anul acesta si €450 milioane in trei ani.

Dupa ce au acoperit peste 95% din populatie, operatorii GSM900 au investit, in ultimii ani fiecare circa €100 milioane pe an pentru “intretinerea retelei”, pentru anul 2006 anuntandu-se circa €200 milioane, un motiv fiind noua tehnologie 3G.

COSMOTE ar trebui sa investeasca in urmatorii 5 ani cel putin €500 milioane daca ar acoperi 95% din populatie si daca nu ar trebui sa ia in consideratie si tehnologia 3G.

Probabil ca in 2005 s-a investit cele €120 miloane promise, iar in anul 2006 ar trebui investit restul pana la €450 milioane, pentru a avea acoperirea comparabila cu a operatorilor GSM900 si a aborda 3G. COSMOTE trebuie sa ia in consideratie si dezvoltarea retelei 3G, care ar implica investitii de €200 milioane (ca operatorii GSM900) pe an.

Astfel, pe termen mediu (5 ani) investitiile cumulate s-ar putea ridica la €900 milioane daca se are in vedere si tehnologia 3G, din care aproape jumatate in primii 2 ani.

Investitii
Una dintre cauzele principale ale esecului CosmoRom a fost finantarea necorespunzatoare: operatorii GSM900 au investit fiecare aproape 1 miliard EUR pentru o acoperire de peste 95% a populatiei. Pentru COSMOTE au fost avansate cateva cifre: 120 milioane EUR anul acesta si 450 milioane EUR in trei ani.

Dupa ce au acoperit peste 95% din populatie, operatorii GSM900 au investit, in ultimii ani fiecare circa 100 milioane EUR pe an pentru “intretinerea retelei”, pentru anul 2006 anuntandu-se circa 200 milioane EUR, un motiv fiind noua tehnologie 3G.

COSMOTE ar trebui sa investeasca in urmatorii 5 ani cel putin 500 milioane EUR daca ar acoperi peste 95% din populatie si daca nu ar trebui sa ia in consideratie si tehnologia 3G. Probabil ca anul acesta se vor investi cele 120 miloane EUR promise, iar in anul 2006 ar trebui investit restul pana la 450 milioane EUR, pentru a avea acoperirea comparabila cu a operatorilor GSM900.

COSMOTE ar trebui sa ia in consideratie si dezvoltarea retelei 3G, care ar implica investitii de 200 milioane EUR (ca operatorii GSM900) pe an. Astfel, pe termen mediu (5 ani) investitiile cumulate s-ar putea ridica la 900 milioane EUR daca se are in vedere si tehnologia 3G, din care aproape jumatate in primii 2 ani.

Licenta 3G
Licenta 3G Sansele COSMOTE sunt legate si de tehnologia 3G, tehnologie care schimba intr-un fel configuratia pietei si-i pune pe operatorii cam pe aceleiasi linie de start (este adevarat ca unii au citeva ture avans).

Mai mult, COSMOTE se afla in situatia fericita de a alege sa continue dezvoltarea retelei folosind tehnologia 2G, o tehnologie matura care peste cativa ani s-ar putea dovedi prea matura, sau sa foloseasca tehnologia 3G, o tehnologie inca nematura, dar care se maturizeaza rapid.

COSMOTE s-a aratat interesata in achizitionarea unei licente 3G si ar trebui sa inceapa imediat construirea retelei.

2. Scenarii pe termen mediu
Viata in telefonia mobila din Romania nu va fi una usoara, iar succesul nu este garantat.

Operatorii GSM900 sunt foarte puternici (in structura actionariatului gasim cei mai mari operatori de telefonie mobila din lume: Vodafone, Orange), iar viitorul operatorului COSMOTE depinde de viteza de reactie a noului actionar, de modul lui de reactie (modelul de afacere, finantare, etc.), de implicarea guvernului in relansarea competitiei.

Pe termen mediu este de asteptat cresterea numarului utilizatorilor serviciilor de comunicatii mobile, un scenariu moderat avand in vedere 15 milioane SIM-uri vandute pana la finele anului 2009, iar altul optimist 18 milioane, conform Guide to Romanian Telecommunications.

Din pacate relansarea operatorului s-a produs cam tarziu pentru atragerea unei mase mai mari de utilizatori in 2005. Slaba acoperire, pana la mijlocul anului 2006, dar si inovatia in tarifare vor influnta atragerea de abonati in perioada imediat urmatoare, astfel ca la finele anului 2005 COSMOTE ar putea avea intre 100,000 si 200,000 utilizatori.

Presupunand investitii care sa asigure o buna si rapida acoperire, un model de afacere de success, la finele anului 2009 CosmoRom ar putea avea intre 0,7 milioane utilizatori (scenariul moderat) si 1,5 milioane utilizatori (scenariului optimist), sau cote de piata intre 4% si 8%, conform Guide to Romanian Telecommunications.

Guvernul Romaniei: liberalizarea telefoniei mobile!
Guvernul Romaniei nu ar trebui sa considere ca odata cu preluarea CosmoRom de catre CosmOTE si-a indeplinit obiectivul. Obiectivul guvernului ar trebui sa fie realansarea cu succes a operatorului si pentru aceasta guvernul trebuie sa asigure conditii pentru relansarea competitiei in telefonia mobila.

Romania este singura tara din Europa, in care primii doi operatori de pe piata detin 96% dintre utilizatori de telefonie mobila, in timp ce in Europa Centrala, de regula al treilea operator detine peste 15% din piata.

Relansarea cu succes este conditionata si de o legislatie care sa relanseze competitia, care sa liberalizeze telefonie mobila: accesul la retelele operatorilor cu putere semnificativa de piata (roaming national) si tarife de interconectare cu retelele mobile bazate pe costuri.

Roamingul national ar fi o sansa in plus pentru COSMOTE si pentru competitia din telefonia mobila, permitand operatorului COSMOTE sa ofere chiar de la inceput servicii in intreaga tara fara a avea acoperire, inchiriind infrastructura de la operatorii GSM900.

Pentru aceasta, guvernul Romaniei ar trebui sa schimbe imediat reglementarile astfel incat sa se permita operatorului operatorilor sa inchirieze infrastructura acolo unde inca nu au acoperire, lucru extrem de util cel putin in prima parte.

Tarife de interconectare cu retelele mobile care sa stimuleze competitia! Actualele tarife de interconectare, US$0.10/minut, sunt prea mari si descurajeaza competitia facand ca pe termen mediu operatorii mici sa devina si mai mici.

(O convorbire din reteaua Atlas Telecom si terminata intr-o retea de telefonie mobila era, la lansare, mai scumpa (€0,14/minut) decat una terminata intr-o tara europeana (€0,12/minut)!) Punerea tarifelor pe costuri, pe baza modelului LRIC de exemplu, promisa de ANRC pentru finele anului 2004 si amanata mereu, ar putea elimina o

bariera in calea competitiei. Pana atunci, ar trebui ca tarifele de terminare a convorbirilor in retelele mobile sa fie stabilite la nivelul tarifelor de interconectare stabilite de ANRC pentru RomTelecom, adica 2,55€centi/ minut, in loc de US$0,1.

Aceasta deoarece costurile investitionale si operationale din telefonia mobila sunt mult mai mici (€150/utilizator, 2,500 utlizatori/angajat) decat in telefonia fixa (US$500/linie, 300 linii/angajat), iar tarifele (chiar in propria retea) … mai mari. 2,55€centi/minut ar fi o valoare intermendiara si interimara.

De fapt tarifele de interconectare ar trebui sa dispara utilizatorul platind acelasi tarif indiferent de retea, asa cum procedeaza COSMOTE. Ponderea interconectarii (investitii si cheltuieli operationale) este mica, iar tarifele existente suficient de mari pentru a justifica eliminarea tarifelor de interconectare.

Relansarea cu succes a noului operator va conduce la cresterea valorii de piata a operatorului RomTelecom in timpul listari la bursa de anul acesta (?), lucru la care statul roman nu ar trebui sa ramana indiferent.

Un operator COSMOTE de succes, peste 0,5 milioane SIMuri vandute la mijlocul anului 2006 la vremea ofertei publice initiale RomTelecom, va putea contribui la marirea valorii de piata a acestuia cu circa 10%
nicolae_oaca@yahoo.comGuide to Romanian Telecommunications
Publicat in Market Watch (www.marektwatch.ro), decembrie 2005

Top 10: cele mai scumpe masini

Surprinzator pentru unii, pe aceasta lista exclusivista, cu numai zece ‘bijuterii’, nu au incaput cateva nume ‘grele’ din industria de specialitate, precum Ferrari, Bentley si Lamborghini. Un calcul simplu arata ca oricine este dispus sa scoata din buzunar 4,8 milioane de dolari isi poate achizitiona pe loc cele zece supermasini.

Incepand din luna martie, pe primul loc al clasamentului se va instala noul Bugatti Veyron, un automobil care va costa un milion de dolari. In prima faza, se vor produce doar sase astfel de masini, toate deja vandute, dintre care una ii va reveni fotbalistului englez David Beckham.

Desi majoritatea dintre modelele topului nu se comercializeaza inca in Romania, exista deja cativa proprietari autohtoni ai unor astfel de bolizi.

1. Saleen S7
Tara de origine: SUA
Pret: 670.384 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

Saleen S7 este, se pare, detinatorul titlului neoficial de ‘Rege al automobilelor’. Pe langa faptul ca este cea mai scumpa masina din lume, Saleen se numara si printre cele mai rapide masini de pe planeta. Cu un motor V-8 de 750 cai-putere, bolidul din California accelereaza de la 0 la 100 de km/h in mai putin de trei secunde si atinge o viteza maxima de 330 km/h.

2. Pagani Zonda
Tara de origine: Italia
Pret: 598.025 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

Italienii de la Pagani au construit o masina de vis, care are sub capota un motor fabricat de inginerii de la Mercedes cu 555 de cai-putere, care dezvolta o viteza de aproape 330 de km/h. Expresie maxima a aerodinamicitatii si esteticii, Zonda atinge 100 de km/h in 3,6 secunde.

3. Koenigsegg CCR
Tara de origine: Suedia
Pret: 562.659 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

Koenigsegg este o masina creata de un bogatas excentric din Suedia, iar in prezent pe piata se afla 14 modele. Cu un motor de 4,7 litri si 806 cai-putere, super-bolidul este considerat legal in foarte putine tari. ‘Sageata’ nordicilor atinge o viteza uluitoare: 395 km/h.

4. Koenigsegg CC 8S
Tara de origine: Suedia
Pret: 522.120 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

CC 8S reprezinta fratele mai putin puternic al modelului CCR si e mai ieftin cu aproape 40.000 de dolari. Cu ‘doar’ 665 de cai-putere, ‘suedezul’ atinge suta in 3,5 secunde si are o viteza-limita de 390 km/h.

5. Porsche Carrera GT
Tara de origine: Germania
Pret: 484.151 de dolari
Proprietar in Romania: Sorin Ovidiu Vintu

Porsche este recunoscuta ca una dintre cele mai de succes companii din lumea motor-sportului. Carrera GT foloseste un motor de 5,7 litri, V-10, cu 605 cai-putere si atinge o viteza maxima de 330 km/h. Este construit din materiale foarte usoare, dar rezistente, si atinge 100 de km/h in 3,9 secunde.

6. Maybach 62
Tara de origine: Germania
Pret: 457.991 de dolari
Proprietari in Romania: Gigi Becali, Ion Tiriac

Limuzina celor de la Daimler-Chrysler este cel mai scump automobil din clasa sedan. Modelul 62 este varianta mai lunga, numele celor doua modele provenind de la lungimea lor, 5,73 metri, respectiv 6,17 metri.

Maybach reprezinta una dintre ultimele frontiere in ceea ce priveste luxul interior, iar performantele masinii sunt de invidiat: atinge suta in 5,4 secunde si are limitare electronica la 300 de km/h.

7. Mercedes SLR McLaren
Tara de origine: Germania
Pret: 456.526 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

Varf de lance al celor de la Mercedes-Benz, SLR este un model care a rezultat in urma colaborarii din Formula 1 cu constructorul britanic McLaren. Cu un design impresionant si un motor de 617 cai-putere, masina atinge viteza de 100 km/h in doar 3,8 secunde.

8. Maybach 57
Tara de origine: Germania
Pret: 389.226 de dolari
Proprietari in Romania: Ion Tiriac, Viorel Catarama

Maybach 57 este fratele mai mic al lui 62, dar si mai putin pretentios, motorul in V-12 dezvoltand peste 500 de cai-putere. Tiriac si Catarama, proprietarii acestor ‘bijuterii’ pe patru roti, apeleaza la mecanici germani chiar si atunci cand fac schimbul de ulei.

9. Rolls-Royce Phantom
Tara de origine: Marea Britanie
Pret: 328.750 de dolari
Proprietari in Romania: Ioan Becali, Irinel Columbeanu

‘Fantoma’ celor de la Rolls-Royce, aflata in proprietatea BMW, este rivalul lui Maybach. Pastrand liniile conservatoare ale batranului model Phantom, aceasta are limitator de viteza la 240 km/h si accelereaza de la 0 la 100 km/h in 5,9 secunde. In ciuda drumurilor din Romania, care nu se ‘asorteaza’ cu o astfel de limuzina, Becali si Columbeanu au tinut neaparat sa conduca un Phantom.

10. Spyker C8 Double 12S
Tara de origine: Olanda
Pret: 325.560 de dolari
Proprietar in Romania: niciunul

Spyker este un exclusivist producator olandez. Cu un design dintre cele mai bizare, C8 Double 12S este cel mai performant model al batavilor: 400 de cai-putere, motor Audi de 4,2 litri V-8. Deocamdata, Spyker C8 este omologat doar in Europa si Orientul Mijlociu.

Onlinesport.ro, 31 ian 2006

Super definitii extrase din noul DEX …

ACRU – Unitate de masura a acrelii. Ex: am o sotie de 3 acri si o soacra de 5.
ACTRITA – Matrita pentru fabricarea acelor.BASCA – Femeie din Pirinei, cu marginile indoite inauntru.

BATALION – Fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe.
BIRMANIA – Predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite.
BIROCRATIE – Democratie originala, bazata pe incasarea cit mai multor biruri.
BULDOZER – Aparat sofisticat utilizat la repartizarea in fiecare litru de sifon a 163.172.249+3 bule de CO2.
CASCA – Ordin pe care comandantul il da militarilor cu putin timp inainte de culcare.
CIMBRU – Marca postala din Banat.
COMBINEZON – Lenjerie usoara, transparenta, purtata de lucratorii de pe combine.
CONTRADICTIE – Ceva impotriva dictiei, spre exemplu calusul.
DOGMA – Raspuns pentru “Si ce rasa zici ca e ciinele asta?”
EVADAT – Raspuns pentru “Cine dat tie mar, Adam?”
EXTRACTOR – Fost tractor la C.A.P., actualmente piese de schimb in Turcia.
A GENERALIZA – Verb mai mare in grad decat “a coloneliza”.
GHERILA – Un mos simpaticut care daruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri dragute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere…
GHINION – Varianta moldoveneasca pentru ardelenescul “Bine, Ioane”.
HAITI – Grupuri de lupi flaminzi care bintuie prin judetul Botosani. LESINA – Pe unde merge “le tren”.
LIBERTATEA PRESEI – Privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare.
MERITORIU – Teritoriul ocupat de livada de meri.
MOLIERE – Cutiute in care se pastreaza naftalina.
NASTURE – Plasture pentru nas.
PITON – Peste a carui lungime declarata se obtine din cea reala prin inmultire cu 3,14.
PLASTURE – Nasture din material plastic.
RATEU – Pateu din carne de rata.
SARCINA – “Dupa cum arati, ar trebui sa sari si prinzul!”
SCARABEU – Cetatean ce locuieste la bloc, pe scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu.
SCUMPETE – Termen dragastos adresat femeii iubite pe timp de inflatie.
SOPRAN – Cintaret cu alea mici, mici.
TRACTOR – Actor cu mult trac.
TUN – Victoria finala in asediul unei banci.
TUTUN – A-arma de-de-de a-a-artilerie.
TURTUR – Sunetul soneriei, iarna.
VEDETA – Nava mica de razboi care se bucura de o deosebita popularitate.

Scumpetea Bucurestiului intra in Top 100

Costurile de trai din capitala Romaniei au crescut in a doua jumatate a anului 2005. Astfel, Bucurestiul a devenit mai scump decit Sofia, dar ramine in urma Budapestei si a Varsoviei.

Tarile cu economii in tranzitie au inregistrat cresteri ale costurilor de trai, fiind incurajate de intrarea in Uniunea Europeana sau de inceperea negocierilor de aderare.

Potrivit analistilor din cadrul Economist Intelligence Unit (EIU), Bucurestiul a urcat 14 locuri, pe pozitia 95, in cel mai recent clasament al oraselor lumii in functie de costurile de trai. Astfel, Bucurestiul a devenit mai scump decit capitala Bulgariei, Sofia, care a coborit de pe locul 104 pe 110. In editia anterioara a studiului, capitala Romaniei a ocupat locul 109.

Cu toate acestea, costurile din Bucuresti sint in continuare mai mici decit cele din Budapesta, care a ocupat locul 77, si Varsovia, care s-a clasat pe pozitia 63. Comparativ cu intregul an 2004, costurile de trai au crescut, in medie, cu cinci puncte procentuale in orasele Belgrad – locul 107, Kiev – 82, Praga – 58 si Istanbul – 48.
Studiul EIU este realizat bianual si compara costurile in dolari la produsele si serviciile reprezentative, in peste 130 de orase din toata lumea. Punctajul este calculat in functie de costurile de trai din New York, la care sint raportate celelalte orase.

Europa domina scumpirile
Clasamentul primelor 30 de tari in functie de costurile de trai este dominat de capitalele europene, care ocupa 20 de pozitii. Printre acestea se numara Paris, care s-a situat pe locul 4, Copenhaga – 5, Londra – 7. Orasele elvetiene Zürich si Geneva s-au clasat pe locurile 6, respectiv 8. Capitala Finlandei, Helsinki, a ocupat pozitia a zecea. Potrivit analistilor EIU, pozitionarea pe primele locuri a oraselor mai dezvoltate din Europa de Vest nu este surprinzatoare. Singura capitala din Europa Centrala si de Est care a reusit sa se pozitioneze in topul celor mai scumpe 30 de destinatii a fost Moscova, situata pe locul 29.

Oslo detroneaza Tokyo
Pentru prima data in 14 ani, liderul mondial Tokyo a fost detronat. Dupa ce anterior ocupase pozitia a treia, Oslo a urcat pe primul loc in topul celor mai scumpe orase din lume. In afara de Tokyo, alte orase asiatice care se regasesc in top sint Osaka-Kobe – 2, Seul – 13 si Hong Kong – 14. In America de Nord si Canada, din 16 capitale care au fost incluse in clasament, locuri importante ocupa New York, pozitionat pe locul 27, Chicago – 35, Los Angeles – 35, San Francisco – 40. Montreal si Vancouver isi disputa pozitia 43.

Cit de scumpa e lumea
In America Latina, nivelurile crescute ale consumului si inflatiei au determinat o crestere a costurilor de trai in mai multe capitale. Cea mai mare crestere a nivelului costurilor in aceasta regiune a fost inregistrata de Rio de Janeiro si San Paulo, care au urcat fiecare cite 22 de pozitii, pina pe locul 87. Doar patru orase au raportat o scadere a costurilor in aceasta regiune. Asuncion, capitala Paraguayului, ocupanta locului 124, este cel mai ieftin oras din America Latina, cu un indice al costurilor de trai egal cu 45% din cel inregistrat in New York.

Orasele din Africa subsahariana au inregistrat cresteri ale costurilor pe fondul unui nivel ridicat al inflatiei. Inflatia cu doua cifre a pozitionat Lagos pe locul 63, la egalitate cu Varsovia, Lusaka – 91 si Nairobi – 93. Costurile de trai din orasele Orientului Mijlociu au scazut datorita unui nivel redus al inflatiei si al controlului preturilor. In aceasta zona doar Dubai si Cairo au inregistrat avansuri ale costurilor de trai. Cel mai ieftin oras din lume ramine in continuare Teheran, unde costurile reprezinta o treime din cele din New York. ?

Logan break, urit, dar irezistibil

Parerile expertilor auto romani sint unanime in privinta Loganului break: nu e frumoasa, dar e functionala si va avea succes, scrie Articol integral in Cotidianul.

Francezii au inceput testele la Logan Break
preluare Libertatea

Masina va fi lansata abia in toamna si va costa, din primele informatii, minimum 6.850 de euro.

Primele informatii arata ca Loganul Break este pregatit pentru a intra si “a se lupta” cu granzii de pe segmentul masinilor de familie. Masina va avea cinci usi si cinci scaune, cu posibilitatea montarii a inca doua scaune suplimentare, ideal pentru un grup mai mare de persoane.

Caroseria pare aproape neschimbata, cu exceptia spatelui specific “kombi”, unde stopurile au fost inaltate si un pic alungite.

Modelul va fi echipat cu aceleasi motorizari de pe berlina, cu diferenta ca dieselul va avea si o versiune de 85 de cai-putere.

Versiunea de baza va costa, in Franta, 8.250 euro si va avea in dotare doua airbaguri si ABS, dotari obligatorii in Hexagon. In Romania, unde nu exista asemenea obligatii, pretul minim va fi de 6.850 de euro.

HotNews.ro, Ionut Baias, 31 ian 2006

Suflanta Loteriei, scapata de sub control

Suflanta Loteriei, cea care scuipa bilele aducatoare de milioane de euro, nu a fost niciodata controlata de expertii Biroului de Metrologie Legala.
Loteria Romana este singura institutie de jocuri de noroc scutita, printr-o lege speciala, de la verificarea masinariei cistigurilor. Guvernul Radu Vasile a permis Loteriei sa-si acorde singura licenta.

Loteria Romana este singura institutie din Romania de ale carei aparate si instalatii nu s-au apropiat niciodata expertii de la Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), singurul avizat sa se ocupe de domeniul masinariilor din jocurile de noroc.
Cornel Olteanu, expert al Departamentului Jocuri de Noroc din cadrul BRML, sustine ca legislatia privind conditiile de autorizare, organizare si exploatare a jocurilor de noroc prevede verificarea anuala al suflantelor de tip LOTO sau bingo.
“In ultimii 16 ani, suflantele Loteriei Romane nu au fost niciodata controlate, deoarece Loteria a fost infiintata printr-o lege speciala si nu le trebuie licenta. Loteria beneficiaza prin lege de licenta pentru jocurile sale de noroc”, ne-a declarat expertul Cornel Olteanu.

Metrologia, singurul aviz

Potrivit legii, orice societate sau institutie care organizeaza jocuri de noroc trebuie sa solicite acordarea unei licente, actul care garanteaza ca jocul este corect.
Cel care solicita licenta trebuie sa accepte ca masinile de joc, instalatiile si dispozitivele sale sa fie controlate de catre expertii Biroului Roman de Metrologie Legala, singurii autorizati sa o faca. Masinile sint controlate din punct de vedere tehnic, ca mod de functionare, se verifica seturile de bile, suflanta si procentul de cistiguri din totalul rulajului incasarilor. Sint luate la puricat si actele de provenienta a instalatiilor.

Licenta, facuta cadou

Numai ca pentru Compania Nationala Loteria Romana SA s-a facut o exceptie de la lege. Ordonanta de Urgenta nr.159/1999, de infiintare a Companiei, stipuleaza, printre altele, ca “Loteria Romana beneficiaza de licenta pentru jocurile de noroc prin efectul prezentei ordonante de urgenta” (art. 7, alineat 4).
Prin acest articol, guvernul Radu Vasile i-a facut cadou Loteriei posibilitatea de a-si da singura licenta si, prin urmare, Loteria Romana nu mai este nevoita sa se supuna controlului expertilor de la BRML.

Loteria, restructurata periodic

De-a lungul anilor, Loteria Romana a fost restructurata periodic, insa cadoul cu licenta a aparut abia in 1999. In 1990 a fost infiintata Administratia Autonoma a Loteriilor si Pronosticurilor Sportive.
Un an mai tirziu, printr-o hotarire de guvern, a fost infiintata Regia Autonoma “Loto-Pronosport”. In 1994, prin alta hotarire, a aparut Regia Autonoma “Loteria Nationala”. Toate structurile noi au fost create pe scheletul vechilor structuri, insa in nici un act normativ nu exista vreo prevedere cum ca Loteria Romana ar beneficia de licenta printr-o decizie a Executivului. Noutatea a survenit abia in 1999.

Ieri, am luat legatura cu conducerea Loteriei si cu reprezentantii Biroului de Presa, dar nimeni nu a mai dorit sa stea de vorba cu noi pentru a ne lamuri cine si cum sint verificate suflantele de la Loteria Romana. •

“Cotidianul” nu are acces la 6/49

La inceputul saptaminii trecute, “Cotidianul” a adresat conducerii Loteriei Romane rugamintea de a asista la o tragere 6/49, mai ales ca, potrivit regulamentelor Loteriei, tragerile sint publice. Initial, am primit un raspuns favorabil. Marti, 24 ianuarie, directorul de marketing, Adrian Albu, a acceptat si a cerut Biroului de Presa al Loteriei sa se ocupe de toate demersurile. Joi, 26 ianuarie, am fost anuntati de catre Biroul de Presa ca putem asista la tragerea de duminica, 29 ianuarie. Ba chiar acelasi Birou de Presa ne-a indrumat ieri cum putem ajunge la studioul unde are loc tragerea.
La fata locului, am avut insa neplacuta surpriza sa constatam ca acelasi director Adrian Albu ne-a interzis accesul in studio. El ne-a transmis prin intermediul unui bodyguard, fara nici o alta explicatie, ca nu avem acces in sala

Top zece cele mai ieftine masini

In anul 1970, atunci cand criza carburantului a lovit puternic Statele Unite masinile ca Dodge Charger erau rapid inlocuite cu Volkswagen Rabbit tocmai pentru a eficentiza consumul de carburant. In acea perioada, clientii masinilor puternice cu multi cai putere erau confruntati cu putine optiuni de alegere.

Fabricantii de automobile se grabeau sa inlocuiasca motoarele mari cu cele mici si eficiente din punct de vedere al consumului. Ceea ce a rezultat nu a fost deloc placut. Masini grele + motoare mici = nimic amuzant!

In ziua de azi pretul carburantului creste ingrijorator si nici nu arata semne de revenire la la nivelul anterior. De aceea, acest top va prezinta 10 masini alese dupa anumite criterii. Prima prioritate a fost placerea in condus, dupa care a urmat eficienta in consum si, binenteles, pretul masinilor. Va aducem la cunostinta ca preturile masinilor sunt pentru Statele Unite.

Locul zece: 2005 Toyota Celica GT-S
Toyota Celica are un motor destul de puturos care se chinuie sa treaca peste 6.000 rot/minut iar faptul ca aceste modele nu se vor fabrica decat pana la sfarsitul anului 2005 nu ajuta deloc. In privinta consumului aceasta se situeaza in pozitia de mijloc pentru ca nivelul consumului nu este mic insa nici nu exagereaza.

Modul de manevrare a masinii, sistemul de franare vin in ajutorul masinii si sunt atat de bune incat putem trece cu vederea alte minusuri. De exemplu bordul plastifiat al masinii.

Locul noua: 2005 Ford Focus ZX4 ST
Motorul acestui model produce doar 151 CP la o capacitate de 2.3 litri iar intrarea acestuia pe locul noua de datoreaza acceleratiei modeste. Multumita transmisiei manuale in cinci viteze, Ford Focus ZX4 ST obtine un consum bun atat in oras cat si pe autostrada. Dar ceea ce face masina mai atractiva este pretul de intrare extrem de mic.

Cu un pret CIP de 18.765 $ Ford Focus ZX4 ST este una dintre cele mai ieftine masini din lista noastra.

Locul opt: 2005 Honda Civic Si
Fara indoiala mult iubita Honda Civic Si indeplineste criteriile impuse datorita durabilitatii si a faptului ca e placuta in condus. Modelul are un motor de 2.0 litri, 160 CP in patru cilindri si o transmisie manuala.

Locul sapte: 2005 Saturn Ion Red Line
In afara de impatimitii auto care cunosc destul de bine performantele si consumul scazut de carburant a acestui model, multi dintre noi nu ne-am fi asteptat sa gasim aceasta masina in top. Modelul are un motor de 205 CP, o transmisie manuala in cinci viteze si scaune standard modelul Recaro.

Punctele minus ale acestei masini sunt: designul lipsit de stralucire, interiorul ieftin si pretul prea ridicat pentru a primi o pozitie buna in top.

Locul sase: 2005 Volkswagen GTI 1.8T
Pe locul sase ne intalnim cu Volkswagwen Golf GTI 1.8T. Cu un motor de 180 CP si o transmisie manuala in cinci viteze, GTI 1.8T indeplineste o rata buna de consum. De asemenea, modelul ofera versatilitate si un spatiu decent in interiorul masinii.

Locul cinci: 2005 Acura RSX Tip S
Acura a fost intotdeauna cunoscuta pentru modul in care a combinat calitatea cu performantele, iar acest model se incadreaza in ambele cattegorii. Fara indoiala cu un motor de 2.0 litri si 210 Cp masina va scoate zambetul pe buze. Chiar daca pretul de 24.240 $ este destul de piperat, reputatia sa in ceea ce priveste rata de re-vanzare foarte buna va face din aceasta masina o afacere buna.

Locul patru: 2005 Mazda 3s
Ambaland un motor de 2.3 litri si 160 CP, cu o linie de design armonioasa, Mazda 3s intra in lista cu cel mai atractiv pret CIP (17.175 $). Combinand pretul mic cu modul linistit de a conduce aceasta masina care mimeaza marca BMW si consumul eficient de carburant, Mazda 3s isi va multumi pe deplin clientul.

Locul trei: 2005 Chevrolet Cobalt SS
Chevrolet Cobalt “aterizeaza” pe aceasta pozitie multumita consumului impresionant de mic de carburant. La acest avantaj se adauga si pretul de 21.995 $ precum designul agresiv al masinii.

Locul doi: 2005 Dodge Neon SRT-4
Cand vine vorba de performante, nimic nu se compara cu Dodge Neon SRT-4, multumita motorului de 230 CP si a transmisiei manuale in cinci viteze. Pretul acestei masini este acceptabil (21.195 $) insa consumul are o rata destul de mica.

Primul loc: Mini Cooper S
Printre atributele care au ajutat Mini Cooper S sa ajunga in fruntea listei au fost: manevrarea precisa a masinii, puterea motorului (163 CP), transmisia manuala in sase viteze. Charmul englezesc a ajutat acest model sa se diferentieze de celelalte modele. La un pret de 20.950 $ si un consum eficient de carburant, Mini reprezinta o afacere buna.

StiriAuto.ro, 30 ian 2006

O romanca in echipa mondiala Playboy

Modelul Oana Bercaru, vedeta noului numar al revistei Playboy care va aparea saptamana aceasta pe piata, va reprezenta Romania la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania din aceasta vara. Spre deosebire de selectionata lui Piturca, romanca “s-a calificat”, alaturi de alte zece frumuseti din zece tari diferite, pentru un pictorial care va fi lansat in perioada campionatului.

Proiectul “Playboy World Football Team” e initiat de Playboy SUA, Oana deplasandu-se in luna martie pentru o sedinta foto speciala la Los Angeles.

Libertatea, 30 ian 2006

Medalionul digital, perfect pentru câini

Medalionul devine si el inteligentCei care tin la animaele de casa pot acum sa foloseasca in loc de clasicul medalion unul digital.

Dog-e-Tag care poate stoca informatii desre catel, despre stapanii acestuia (inclusiv numere de telefon) si despre adresa unde locuieste.

Ba chiar se pot stoca retete de mancare favorita in caz ca animalul trebuie sa ramana peste noapte la cineva.

Exista mai multe culori pentru a putea asorta accesoriul la culoarea blanii favoritului.

www.dog-e-tag.com

Fostul presedinte de stat al Germaniei, Johannes Rau, a decedat

Germania este in doliu dupa fostul sau presedinte de stat, Johannes Rau. In dimineata zilei de vineri 27 ianuarie, acesta s-a stins din viata, in varsta de 75 de ani. Decesul a avut loc la Berlin, in cerc restrans de familie. Rau este considerat unul dintre cei mai importanti politicieni ai Germaniei postbelice si a fost in mod deosebit apreciat pentru atitudinea sa concilianta in politica.

Actualul presedinte al Germaniei, Horst Koehler, cancelara Angela Merkel (CDU) si seful SPD, Matthias Platzek, l-au numit pe Rau un mare democrat si presedinte de stat. Sfatul Central al Evreilor din Germania l-a decorat pentru contributia sa la reconcilierea germano-evreiasca.

Rau s-a nascut la 16 ianuarie 1931 in Wuppertal, ca fiu al unui predicator. Decesul lui Johannes Rau a survenit in urma unei boli prelungite. Dupa iesirea din oficiul de presedinte de stat, la 30 iunie 2004, el a suferit doua operatii, in urma carora nu si-a mai revenit complet. El lasa in urma sa sotia cu cei trei copii.

Sotia sa Christina este nepoata fostului presedinte de stat german Gustav Heinemann.

Rau a fost al optulea presedinte al Germaniei (1999-2004), dupa o cariera politica de 50 de ani, dintre care 20 ca presedinte ministerial al landului Nordrhein-Westfalen. El s-a profilat ca presedinte de stat cu orientare politica si s-a remarcat prin angajamentul sau in sensul convietuirii pasnice dintre germani si straini. Deviza sa de viata a fost “Impacare in locul dezbinarii”.

Presedintele Koehler i-a caracterizat aceasta atitudine prin cuvintele: ” Natura sa a fost sa construiasca poduri, nu sa sape morminte. Am pierdut un mare om politic, dar si un om care a facut lumea mai umana”.

Prima sa vizita importanta in strainatate ca presedinte al Germaniei, Johannes Rau a facut-o in Israel, in februarie 2000. El a fost primul politician german care – in contextul unui discurs in Parlamentul israelian- a cerut public iertare pentru victimele Holocaustului provocate de Germania nazista.

El a spus: “In fata poporului israelian, cu smerenie ma inclin in fata celor ucisi, care n-au morminte, langa care sa cerem iertare. Cer iertare -pentru ceea ce a facut poporul german- pentru mine si generatia mea, pentru copiii nostri si pentru copiii copiilor nostri, al caror viitor doresc sa il vad alaturi de copiii Israelului”.

Presedintele Sfatului Central al Evreilor din Germania, Paul Spiegel, a spus ca “Prin moartea lui Johannes Rau,
comunitatea evreiasca din din Germania si statul Israel au pierdut un prieten de nadejde.”

Ca politician si ca presedinte de stat, activitatea sa a fost presarata de gesturi de omenie, unul dintre cele mai neobisnuite -in ceea ce priveste protocolul functiei- fiind cel din luna iunie 2003, cand a colindat Germania in lung si in lat, pentru a sta de vorba cu tinerii de toate categoriile sociale: ucenici, studenti, someri sau tineri manageri.

Nu numai in problema “eroilor tacuti” de razboi, ci si in cautarea sa de compromis si in politica sa referitoare la o imigratie controlata, Johannes Rau si-a atras si critici din partea politicienilor de alte orientari din Germania.

Angajamentul sau emotional in problema strainilor, a interzicerii “basmalei pe cap” la femeile musulmane, a aplicarii tehnologiilor genetice, a cinismului elitar in politica si economie, a tendintelor negative in mass-media, a atras laude, dar si critici.

Rau a demonstrat insa mereu ca inclinarea sa inspre conciliere nu i-a umbrit taria de opinie si fapta: “Sa nu se creada ca pudenta in vorba ar fi ezitare in fapte” obisnuia sa spuna detractorilor sai.

In memoria predecesorului sau Johannes Rau, actualul presedinte de stat german Horst Koehler a ordonat o comemorare de stat si publica la 7 februarie. De sambata pana luni, cetatenii au ocazia sa se inscrie in cartile de condoleante de la Castelul Bellevue din Berlin si din Vila Hammerschmidt din Bonn.