like la pagina pentru a continua!

Nepoata lui Toma Caragiu face reviste de moda in SUA

By
Updated: July 6, 2007

Este nepoata unuia dintre cei mai mari actori romani, a jucat in “Nea Marin miliardar”, face reviste de moda la New York si este una dintre femeile de succes din America. Brandusa Niro, nepoata regretatului actor Toma Caragiu, a ajuns una dintre figurile cunoscute din lumea modei de peste Ocean.

Plecata din Romania in urma cu mai bine de 25 de ani, Brandusa a lucrat la Paris si in Canada, inainte de a ajunge in Statele Unite, unde publica reviste specializate pe stiri din lumea modei si a celebritatilor.

Devenita una dintre vocile recunoscute din industria fashion-ului din America si prietena cu multe dintre vedetele de la Hollywood, Brandusa este o persoana extrem de agreabila, care iti poate vorbi cu aceeasi pasiune despre modelul preferat sau povestile de succes ale romanilor de peste Ocean, despre sotul ei fotograf sau geniul marelui Toma Caragiu.

In biroul ei de pe strada 45 din Manhattan, la o aruncatura de bat de Times Square si zecile de teatre de pe Broadway, am stat de vorba cu Brandusa Niro in timp ce in spatele nostru se auzea forfota redactorilor care lucrau la urmatorul numar al revistei.

Reporter: Care este povestea dumneavoastra americana?

Eu mi-am dorit intotdeauna sa lucrez la o revista de moda ! Si am vrut asta inca de cand eram mica, in Romania, in anii negri si grei de pe vremea lui Ceausescu. De ce ? N-am nici o idee… Eu vin dintr-o familie foarte artistica si intelectuala : mama a fost profesor universitar, o persoana de mare rafinament intelectual, unchiul meu, Toma, era actor, am o matusa si un unchi sculptori…

O familie minunata si interesanta pe care n-as schimba-o pentru nimic! Asa incat, daca m-as fi dus la mama si i-as fi spus ca ma marit cu un doctor sau un avocat, ea mi-ar fi raspuns: “nu, nu, te rog, ia un poet, un scriitor!” Asta e frumusetea, care e o chestie tipic romaneasca si minunata!

Coperta revistei Daily Mini

Mi-am dorit sa lucrez la o revista de moda inca de atunci, caci Toma ne aducea “Elle”, “New Yorker”, “Vogue” de la Ambasada americana sau cea franceza. 200 de persoane citeam aceeasi revista, care era plina de amprente, insa noua nu ne pasa! Era fantastic si eu vedeam moda ca pe o fereastra, o iesire din acea lume!

Iar primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns la Paris (foarte tanara, de altfel!) a fost sa-mi gasesc niste contacte cu oameni care aveau reviste sau lucrau in aceasta industrie. Dupa aproape 2 ani in Franta, am plecat in Canada unde am inceput sa lucrez la “L’Express de Toronto” care a insemnat o lansare foarte rapida pentru mine.

Si, iata-ma, dintr-o data am devenit redactor de moda, scriam articole si ma ocupam de tot : aspectul de business, cresterea produsului etc.

Dupa care am lansat cu niste parteneri o revista cand aveam 24 de ani, care era o revista mica dar a avut succes local, iar apoi am petrecut niste ani ca vicepresedinte de global marketing la Hugo Boss. Cu acest job am ajuns, de altfel, la New York.

Reporter: Si cand ati revenit in presa?

In perioada cand eram la Hugo Boss, mie mi-era foarte dor de lumea presei, de revista, de atmosfera ce stiam ca exista in presa de moda. Si incet-incet m-am reintors la asta. Devenisem foarte buna prietena cu presedintele revistei “The New Yorker”, care mi-a cerut sa dezvolt trei editii de moda pentru revista.

Cand a inceput boom-ul internetului am lansat un concept care a avut un succes fenomenal: Fashion Wire Daily – care era un fel de Associated Press despre moda.

Fotografii, text si informatii, totul on-line, 24 de ore zilnic, la sute de ziare si reviste din lumea intreaga! Am devenit profitabili foarte repede, am avut investitii de la proprietarul firmei Revlon, Ron Perelman, si toata lumea vorbea despre noi ca despre “o poveste de succes”.

Insa, din pacate, s-a intamplat 11 septembrie, iar clientii nostri au inceput rand pe rand sa intre in faliment. Ne-am dat seama ca acest business nu se mai poate sustine numai pe internet si trebuia sa cream o revista palpabila. Asa am inventat fashion news, un concept care nu exista in America pana atunci, adica o revista consacrata exclusiv stirilor de moda si adresata celor bogati.

Pentru ca, pana la urma, asta ii intereseaza pe cei care-si fac reclama: oamenii care au bani si care isi permit sa cumpere Louis Vuitton si Bulgari.

Am adus acest concept la compania IMG (infiintata de Mark McCormack, modelul dupa care s-a inspirat Tom Cruise pentru filmul “Jerry Maguire”) unde mi s-a dat posibilitatea sa lansez o revista. Am inceput prin a lansa o revista zilnica (The Daily Front Row) in timpul Saptamanei Modei de la New York pentru 25.000 de persoane.

Oamenii sunt obsedati cu ei insisi si noi am inteles asta foarte bine, asa incat am facut o revista amuzanta, delicioasa si plina de poze.

Iar apoi au urmat, firesc, o pagina de internet (fashionweekdaily.com) ce poate fi accesata si din Romania, dupa care am facut o revista lunara, care s-a numita la inceput “Daily Mini”, iar acuma e “Fashion Mini”. Multa lume spune despre ea ca e cea mai delicioasa mica bijuterie din lumea modei in materie de reviste !

Reporter: Cat de dificil e sa faci o revista de moda la New York?

Nu mi se pare deloc dificil! Noi facem revista extrem de repede (numarul special despre Saptamana Modei de la Paris l-am publicat la doar 48 de ore dupa terminarea show-ului !) si cred ca secretul consta in unitatea echipei noastre. Avem o echipa foarte loiala si cred ca e foarte important ca oamenii care au inceput un proiect sa ramana impreuna si mai departe.

Cred ca mi-ar fi foarte greu daca ar trebui sa pregatesc si sa invat sa fiu din nou profesoara tuturor. E vital sa fii liderul unui grup care e fericit, care se simte bine.

Reporter: Cum se vede lumea modei din interior? Este ea precum in filme ?

Da, absolut! Actritele super chic sunt exact cum apar in filme. Mie mi se pare ca ne luam prea mult in serios in lumea modei.

Toate sunt chestiuni de viata si moarte ! “Oh, pantofii aia sunt de sezonul trecut!”… Eu cred ca trebuie sa te amuzi, sa zambesti, sa fii putin un outsider ca sa devii realmente un insider! Da, e adevarat, moda e o mare afacere, dar pana la urma sunt numai haine, pantofi si genti.

Reporter: S-a vorbit mult despre manechine implicate in scandaluri, dependente de alcool si droguri. Cat de adevarate sunt aceste povesti?

Modelele in ziua de azi sunt foarte interesante, niste fete foarte destepte si absolut adorabile, iar imaginea pe care o au de multe ori in filme e complet absurda si n-are nici o legatura cu realitatea. Sunt niste fete care muncesc si sunt pline de calitati, iar experientele noastre cu toate manechinele cu care am lucrat au fost fantastice.

Reporter: Cum se simte un roman la New York ?

E foarte interesant sa fii roman la New York. Mie mi-a placut mereu ideea de a veni aici si de a te integra, insa sa ramai intotdeauna tu insuti. Cred ca este o chestiune foarte exotica, care mi-a prins bine. N-as fi vrut niciodata sa nu fiu emigrant sau sa nu fiu din Romania.

N-am avut niciodata senzatia: “A, Doamne, daca m-as fi nascut aici ce bine ar fi fost!” Dimpotriva, faptul ca sunt din alta parte l-am vazut ca pe o bogatie interioara mare, care m-a si ajutat foarte mult.

Reporter: Tineti legatura cu lumea modei din Romania? Stiti ceva despre ea?

Nu, nu prea stiu. Ma duc in Romania o data pe an sa o vad pe mama si restul familiei, asa incat niciodata nu ma ocup de altceva.

Dar mi-ar placea… Pe vremuri, o stiam pe Doina Levintza, care era foarte talentata si cred ca ea continua sa mai faca moda si acum, nu? De cand eram mica in Romania si aveam o singura pereche de cizme am descoperit ca romanii nostrii au un stil innascut, care nu e invatat de undeva.

Nici eu nu l-am invatat si de aceea cred ca e o chestie cu care te nasti. Avem un sens al frumusetii deosebit si asta ma face se cred ca putem sa fim o natiune foarte talentata in designul de moda, insa trebuie sa investim pentru asta.

Reporter: Exista romani care lucreaza cu succes in lumea modei de-aici : Steven Cojocaru, Alina Puscau, fotograful Dan Lecca. Cum sunt ei vazuti ?

O, Steven e un adorabil si il iubesc enorm! Cred ca in general noi, romanii, suntem vazuti foarte bine. De cate ori spun cuiva ca sunt romanca (iar accentul meu in engleza e foarte puternic, desi au trecut atatia ani) imediat mi se spune : “O, Doamne, romanii sunt fantastici!”.

Si aud asta de la oameni foarte importanti, redactori-sefi, designeri celebri si investitori. Toata lumea are o parere foarte buna despre romani despre care se stie ca lucreaza enorm. Nimeni nu-i lenes. Toti romanii pe care-i stiu (si stiu foarte multi) au povesti de succes. Apoi cred ca suntem foarte destepti (zambeste).

Mai destepti decat majoritatea oamenilor pe care i-am cunoscut aici, iar eu sunt foarte mandra de asta.

In moda e vorba de cultivarea unui gust si, chiar daca noi, romanii, a trebuit sa incepem de la zero, ne-a facut sa aducem o prospetime pentru care suntem admirati.

Reporter: Stiu ca faceti parte din familia lui Toma Caragiu.

Da! (un zambet ii lumineaza fata). E unchiul meu. Mama mea, care este sora lui Toma, traieste la Bucuresti si este o persoana foarte cunoscuta in Romania. Urmeaza sa fie sarbatorita de Academia Romana. Toma era o minune. El nu avea copii naturali, avea doar o fata adoptiva si de aceea eu am fost foarte aproape de el.

Intr-un fel, Toma m-a convins sa ma duc la Actorie, pentru ca am fost actrita la inceput in Romania. Am jucat, printre altele, in “Nea Marin miliardar” si “Filip cel bun”.

Era un tip extraordinar, atat de talentat si de minunat! Eu nu-l vedeam doar ca pe actorul Toma Caragiu, ci si ca pe unchiul Toma care venea la noi acasa in fiecare zi de duminica intre doua spectacole (el juca la Bulandra si noi locuim pe strada Polona) si incepea sa strige de la poarta : “Am venit ! Sunt aici !” Toti vecinii ieseau si se bucurau, caci el avea o pasiune enorma pentru tot.

El m-a invatat o lectie pe care n-am s-o uit niciodata. Era emotionat de fiecare data cand urca pe scena la o premiera, intrebandu-se totdeauna daca va fi bun, daca spectacolul va iesi bine si daca el va da totul ! Niciodata nu s-a complacut sa zica ca e actor mare, ca e vedeta si nu-i pasa! Avea o pasiune continua si dorinta de a fi mereu mai bun.

Iar alt lucru care mi-a placut meru la el a fost acela ca niciodata n-a vorbit de rau de nimeni. Nu l-am auzit niciodata sa spuna ca e mai talentat decat Dinica sau decat Moraru ! Dimpotriva, ii lauda mereu pe toti ! Era un om de o calitatea extraordinara si m-a invatat ca poti sa existi in viata asta fiind un om bun.

Din nefericire, cand ma gandesc ca in doi-trei ani o sa fiu de varsta pe care a avut-o el cand a murit, mi se pare ceva de neconceput. Imi dau seama cat a fost de tanar si cat e de pacat si nedrept ca a murit!

Reporter: Ce i-ati spune unui tanar aflat la inceput de drum in lumea modei, fie ca e designer, model sau ziarist?

Cred ca oricine din Romania care e bun la ce face si are o reala pasiune pentru ceva poate sa aiba un succes nebun in America. Realmente, daca ai in tine focul si dorinta, n-are importanta ca vii cu 50 de dolari in geanta cum am venit eu! E irelevant cati bani ai pentru ca avem stofa de succes in noi !

In al doilea rand, i-as spune sa creada orbeste in el. Chiar ridicol de tare! Adica sa ai incredere si putere, caci astea se vor simti.

Daca tu nu ai incredere in tine totala, nimeni nu o sa aiba ! Eu am adunat 6-7 milioane de dolari in doua saptamani pentru proiectul meu Fashion Wire Daily pentru ca am crezut in el suta la suta! I can do anything ! I will never stop! Nu ne oprim niciodata si cred ca aici e frumusetea! Absolut totul e posibil!

HotNews.ro, Adrian Novac, New York, 05 iul 2007




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *