like la pagina pentru a continua!

Minunile din declaratiile de avere

By
Updated: October 12, 2006

Peste 300 de functionari publici si-au justificat bogatia prin muncile campului sau afaceri cu masini second-hand.

Peste 300 de demnitari si functionari publici au fost cercetati, in ultimii 10 ani, de comisiile de control a averilor create in 1996 pe langa instantele judecatoresti.

Totusi, in niciunul dintre aceste cazuri autoritatile statului nu au reusit sa aplice unica sanctiune legala: confiscarea averilor pe care posesorii lor nu reusesc sa le justifice.

Si asta pentru ca fiecare dintre acestia a reusit sa motiveze averea detinuta: unii au sustinut ca fac bani din agricultura, altii din comertul cu masini second-hand, iar cativa au declarat ca sumele de bani pe care nu le puteau justifica din salariu – zeci sau sute de milioane de lei – reprezentau de fapt “darul” strans la nunti si botezuri.

Aceste concluzii a fost date publicitatii, ieri, de reprezentantii a doua organizatii nonguvernamentale – Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Institutul de Politici Publice Bucuresti (IPP) – cu ocazia lansarii unui raport de monitorizare care numara esecurile actualului mecanism de control a averilor demnitarilor.

Averile politistilor, cele mai controversate

Potrivit raportului, comisiile de control a averilor de pe langa instante au avut de rezolvat cele mai multe sesizari in perioada 2001-2004, numita de autori cea a “verificarii politistilor”.

Si asta pentru ca majoritatea cazurilor au fost trimise la comisii de Ministerul de Interne si se refereau la ofiteri de politie din diferite judete ale caror averi depaseau cu mult posibilitatile lor de angajati bugetari ai statului.

Cele mai multe dintre dosarele deschise astfel au fost clasate un an sau doi mai tarziu, iar in unele cazuri, putine la numar, in care comisiile chiar constatau existenta unei averi nejustificate, Curtea Suprema de Justitie a anulat deciziile respective, din diverse motive.

In raport se subliniaza ca ofiterii cercetati in aceasta perioada au sustinut “cel mai putin credibile justificari” pentru vilele si masinile de lux pe care le detineau.

Astfel, unii politisti au sustinut ca bunurile sau sumele de bani pe care nu le puteau justifica din salariu ar fi provenit din imprumuturi si din donatii de la rude, prieteni sau alte persoane.

Astfel, un politist cercetat afirma, in 2001, ca a primit 70 de milioane de lei de la niste vecini pe care i-a ingrijit. Un ofiter de politie din Constanta a sustinut ca a imprumutat de la mai multe persoane 880 de milioane de lei, bani pe care nu-i restituise inca la momentul la care i se controla averea.

Alti politisti cercetati s-au justificat spunand ca erau bogati inca din timpul regimului comunist. Unul dintre ei, din Targu-Mures, a declarat in fata comisiei ca in ianuarie 1990 detinea “5.000 $ si 300.000 de lei in numerar”.

Ofiteri imbogatiti la muncile campului

Este de notorietate faptul ca agricultura nu prea a fost o afacere de succes dupa 1990. Nu si pentru ofiterii de politie care si-au justificat averile spunand ca s-au imbogatit din muncile campului pe care le practicau “in afara orelor de program”.

Astfel, un politist din Suceava sustinea, in 2001, ca a reusit sa castige peste 3,3 miliarde de lei numai din vanzarea animalelor si a laptelui obtinute in propria ferma.

Un colonel din Galati, adjunct al sefului politiei din acest oras, a explicat ca detinea patru hectare de teren agricol pe care a cultivat pepeni si porumb si pe care ar fi obtinut in fiecare an cateva mii de dolari. El a afirmat ca intre 1990 si 2001 ar fi castigat din cultivarea pamantului si din cresterea animalelor peste un miliard de lei.

Superiorul sau, adica seful Politiei din Galati, era si el un fermier de succes, care reusise sa stranga aproape un miliard de lei cultivand pepeni, porumb, grau, fasole, dovleci sau ceapa.

Cativa politisti din Suceava, Galati, Targu-Mures si Timisoara au declarat in fata comisiilor care-i cercetau ca si-au rotunjit veniturile cumparand ieftin masini second-hand pe care le vindeau apoi mai scump.

Alti politisti, din Ploiesti, Constanta sau Timisoara au sustinut ca sumele de bani pe care nu le puteau justifica din salariu – zeci sau sute de milioane de lei – reprezentau de fapt “darul” strans la nunti si botezuri.

Control doar de forma la prefectii PSD

Primele esecuri ale comisiilor de control a averilor s-au produs insa mult mai devreme, in perioada 1997-1998 – intitulata in raport “a prefectilor si subprefectilor” – in care aceste comisii, abia create, au avut de rezolvat primele sesizari privind averile unor functionari publici.

Toate reclamatiile au fost facute la inceputul anului 1997 de guvernul Conventiei Democrate din Romania (CDR), care a observat, imediat dupa ce a preluat puterea, ca prefectii si subprefectii fostului guvern PDSR (actualul PSD) nu si-au depus declaratiile de avere la finalul mandatului.

“In 87a din aceste cazuri, controlul facut de comisii a fost doar formal sau nu a existat deloc”, au precizat reprezentantii CRJ si IPP. In final, absolut toate sesizarile au fost clasate.

Recolta subtire de “pesti mari”

Raportul observa ca demnitarii importanti, cum ar fi parlamentarii sau ministrii, au intrat in vizorul Comisiei de control a averilor abia dupa 2004. Astfel, anul trecut s-a declansat controlul averii fostului ministru al economiei, Dan Ioan Popescu.

Comisia a constatat ca acesta detine terenuri si imobile in valoare totala de 46 de miliarde de lei a caror provenienta nu o poate explica. Dar si acest dosar, cel mai avansat pana in prezent, a fost trimis judecatorilor de la Curtea Constitutionala, care trebuie acum sa stabileasca daca actuala lege de control a averilor respecta Legea fundamentala.

O sesizare privind “mostenirea matusii Tamara” depusa chiar de fostul premier Adrian Nastase a fost respinsa de comisie pe motiv ca respectiva mostenire apartine exclusiv Danei Nastase si nu poate face obiectul unei verificari.

In atentia comisiei au mai intrat, in ultimii doi ani, medicul Serban Bradisteanu, anchetat in prezent de DNA pentru o mita de peste patru milioane de euro si Serban Marin, un general de politie care a fost membru al Oficiului de Combatere a Spalarii Banilor. Niciunul dintre aceste controale nu au avut efecte pana in prezent.

INTRE ACTISTE SI AFURISENIE

Sfantul parlament i-a scapat pe preoti de declararea averilor

Deputatii au decis ieri eliminarea obligativitatii declararii averii de catre personalul din conducerea cultelor religioase si a unitatilor de cult, prevedere cuprinsa in proiectul Agentiei Nationale de Integritate (ANI).

Dupa dezbateri aprinse, parlamentarii PD, PSD, UDMR, PC, PRM si UDMR au reusit sa-si impuna punctul de vedere in fata colegilor de la PNL, care insistau ca prelatii sa nu fie scutiti de completarea declaratiilor de avere.

Deputatii au mai decis ieri sa elimine din proiectul de lege tot capitolul referitor la controlul averilor demnitarilor de catre ANI. De asemeni, s-a decis ca ANI sa fie subordonata parlamentului.

Insistenta reprezentantilor Ministerului Justitiei de a mentine prevederea din lege referitoare la preotime i-a impins pe deputati la discutii teologico-filosofice.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea, de exemplu, i-a acuzat pe preopinenti ca insinueaza ca preotii fac “trafic de influenta cu divinitatea”. Liberalul Gheorghe Gabor, de altfel singurul care a facut opinie separata in grupul PNL, l-a sustinut spunand ca inaltii prelati sunt calugari care au facut “juramant de saracie” si, prin urmare, nu au ce avere sa declare. (Clarice Dinu)

EXEMPLE

Italia are legi impotriva averilor ilicite

Italia, Germania, Hong Kong si Australia sunt cateva tari in care exista legi care pedepsesc imbogatirea ilicita, inclusiv prin confiscarea averilor care au acest caracter, se arata in raportul intocmit de Centrul de Resurse Juridice si Institutul de Politici Publice.

De altfel, necesitatea de a incrimina imbogatirea ilicita este prevazuta si in Conventia ONU impotriva coruptiei adoptata in 2003 si ratificata de Romania un an mai tarziu. Textul Conventiei defineste imbogatirea ilicita ca fiind “o marire substantiala a patrimoniului unui agent public (demnitar sau functionar – n.r.) pe care acesta nu o poate justifica rezonabil in raport cu veniturile sale legitime”.

Conventia ONU impotriva coruptiei solicita fiecarui stat semnatar (printre care si Romania) sa ia masuri pentru a trata imbogatirea ilicita drept o infractiune, daca acest lucru nu contravine Constitutiei statului respectiv. In statele care au o astfel de legislatie, orice avere ce nu poate fi justificata este considerata avere ilicita.

Sursa: Evz.ro




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *