Un militar roman a fost ranit in Afganistan

Un militar roman, aflat intr-o misiune de patrulare in provincia Farah, din Afganistan, a suferit, sambata, un traumatism in zona capului,
provocat de suflul exploziei unei incarcaturi de aruncator de grenade,
trasa dintr-o directie necunoscuta – se arata intr-un comunicat al Ministerului Apararii Nationale.

Sergentul Gabriel Cretu a fost transportat imediat cu un elicopter MEDEVAC la un spital militar britanic, unde primeste ingrijiri medicale. Militarul este in afara oricarui pericol si ramane in spital sub supravegherea medicilor britanici.

HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007

Romanii din Fasia Gaza s-au intors acasa

Grupul de 31 de romani din Fasia Gaza, in majoritate femei si copii au ajuns la Bucuresti in noaptea de sambata spre duminica, cu aeronava pusa la dispozitie de Guvern.Grupul a parasit Gaza sambata dimineata, prin punctul de frontiera de la Erez, fiind transportat cu un autocar pana la frontiera cu Iordania.

Ambasada Romaniei in Israel a pus la dispozitie un autocar pentru transportul grupului pana la frontiera intre Israel si Iordania, alimente, apa si bauturi racoritoare.

Intr-o declaratie, ministrul de Externe Adrian Cioroianu reitereaza apelul catre cetatenii romani aflati in strainatate, in special in zone sensibile de pe glob, „de a tine legatura cu reprezentantele diplomatice ale Romaniei si de a avea permanent in atentie actualizarea documentelor romanesti de identitate”.

Ministerul Afacerilor Externe multumeste autoritatilor israeliene pentru cooperarea foarte buna pe parcursul operatiunilor de iesire a grupului celor 31 de cetateni romani din Gaza, in traversarea teritoriului israelian si trecerea in Iordania – se arata intr-un comunicat al MAE.

HotNews.ro, D. Mihai, D. Galantonu, 24 iun 2007

Discipline teologice

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE
– PE CULTE –
STATUTUL DISCIPLINELOR

In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin, elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt: *
1. Biserica Ortodoxa Romana:
a. Dogmatica Ortodoxa
b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
c. Studiul formelor si Desenul*
2. Biserica Romano – Catolica (de limba romana):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
3. Biserica Romano – Catolica (de limba maghiara):
a. Catehism
b. Studiul Vechiului si Noului Testament
4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco – Catolica):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
5. Biserica Reformata:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Reformate
6. Biserica Unitariana:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Unitariene
7. Biserica Baptista:
a. Studiul Bibliei
b. Doctrine Biblice
8. Biserica Penticostala:
a. Pneumatologie
b. Doctrine Biblice
9. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
a. Studiul Bibliei
b. Dogmatica
10. Cultul Musulman: a. Legislatie Islamica
* elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
* disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.

COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura, analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema existentiala a omului;
3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene si situatii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei Bisericii;
4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte religii;
5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor dobandite la alte discipline de invatamant;
7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in contexte variate;
8. * Explicarea legislatiei islamice.
* Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ORTODOXA ROMANA
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodox;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care opereaza Teologia dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.

III. CONTINUTURI
1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii);
4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale);
5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura ; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi – perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
8. Crearea omului – antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc – functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
9. Starea originara a omului – deosebiri confesionale;
10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale);
11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor);
12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea mortii si invierii Domnului);
14. Dumnezeu Sfmtitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului -interconfesional);
15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului – deosebiri confesionale;
17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor);
19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei – texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca – judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii – cer nou si pamant nou; viata de veci).
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.

III. CONTINUTURI
1. inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice;
2. Marturi arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII – XIV;
5. inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV – XV;
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV – XV;
8. Viata monahala la romani in sec. XIV – XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan;
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 – 1701;
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea;
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic – indrumatori ai culturii;
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui;
24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
25. Mitropolitul Andrei Saguna;
26. Biserica din Romania intre anii 1859 – 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 – 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu;
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ROMANO-CATOLICA

A. LICEELE TEOLOGICE ROMAN O-CATOLICE (limba de predare romana) STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI
NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic in istoria omenirii;
2. intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si principii ale istoriei mantuirii;
3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare si neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala a omului din toate timpurile;
4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
1. Prezentarea generala a Bibliei ( Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala). VECHIUL TESTAMENT:
4. Cartea Genezei: a. prezentare generala;
b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
5. Cartea Exodului:
a. prezentare generala;
b. Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
7. Cartile profetice: a. prezentare generala;
b. profetii mesianice.
8. Cartile sapientiale: prezentare generala. NOUL TESTAMENT:
9. Canonul Noului Testament.
10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
14. Scrisorile Sfantului Pavel: a. prezentare generala;
b. teme centrale.
15. Scrisorile catolice: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
16. Scrisoarea catre evrei: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate in simbolul credintei;
2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vietii de credinta;
3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui Sacrament;
4. insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.

III. CONTINUTURI
1. Revelatia – definire si transmitere
2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei
3. Credinta si caracteristicile ei
4. Dumnezeu – creator a toate
5. Omul – capodopera creatiei
6. Caderea in pacat
7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu
8. intruparea – nasterea din Maria Fecioara
9. Patimirea, moartea si invierea rascumparatoare
10. Duhul Sfant
11. Biserica in planul lui Dumnezeu
12. Biserica – una, sfanta, catolica si apostolica
13. Credinciosii: ierarhie, laici, viata consacrata
14. Misterul pascal in sacramentele Bisericii
15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal
16. Sacramentele initierii crestine
17. Sacramentele de vindecare
18. Sacramentele de slujire
19. Cele zece porunci – generalitati
20. Iubirea fata de Dumnezeu – poruncile I – III
21. Iubirea fata de aproapele – poruncile IV – X
22. Viata de rugaciune
23. Rugaciunea Tatal nostru NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIUL UI SI NOUL UI TESTAMENT
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept teologic;
2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Analizarea si interpreterea punctelor de vedere si conceptiilor teologice;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. AUTOREVELATIA DUMNEZEASCA:
a. Omul – cautatorul fericirii in Dumnezeu
b. Esenta naturii lui Dumnezeu
c. Viata interna a lui Dumnezeu
d. Dumnezeu: Sf.-treime 2.DUMNEZEU TATA-CREATOR:
a. Crearea Lumii
b. Crearea ingerilor
c. Crearea omului
d. Pacatul omului si pedeapsa
e. Crearea materiei
f. Poporul ales
3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR
a. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
c. Isus – Omul-dumnezeu
d. Sf. Fecioara – Nascatoare de Dumnezeu
e. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
f. Organizarea Bisericii
g. Caracteristicile Bisericii
4. SACRAMENTELE
a. Harul divin
b. Sacramentele in general
c. Botezul
d. Mirul
e. Euharistia
f. Sacramentul pocaintei
g. Maslul h. Preotia
i. Casatoria
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. EPOCA PATRIARHALA
a. Abraham
b. Isac
c. Iacob
d. Istoria lui Iosif
2. EXODUL: Moise si Iosua
3.EPOCA JUDECATORILOR
a. Ghedeon
b. Samson
4. EPOCA REGILOR
a. Samuel si Saul
b. David
c. Solomon
5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
a. Ieremia
b. Daniel
c. Tobia
d. Iona
6. CANONUL NOULUI TESTAMENT
7. EVANGHELIILE SINOPTICE:
a. EVANGHELIA DUPA MATEI: prezentare generala, particularitati.
b. EVANGHELIA DUPA MARCU: prezentare generala, particularitati.
c. EVANGHELIA DUPA LUCA: prezentare generala, particularitati.
8. EVANGHELIA DUPA IO AN: prezentare generala, particularitati.
9. FAPTELE APOSTOLILOR
a. Rusaliile
b. Biserica stramoseasca
c. Viata primilor crestini
d. Sinodul din Ierusalim
10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL SI CALATORIILE SALE MISIONARE
11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:
a. prezentare generala;
b. teme centrale.
12. SCRISOAREA CATRE EVREI:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
13. SCRISORILE CATOLICE:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)

LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
2. Caracterizarea unui personaj biblic;
3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul Revelatiei;
4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
5. Interpretarea personala a textului sacru;
6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.

III. CONTINUTURI:
1. Vechiul Testament:
1. Creatia
2. Potopul
3. Perioada Patriarhilor:
a. Chemarea lui Avraam
b. Jertfa lui Isaac
c. Lupta lui Iacov cu ingerul
4. Moise si iesirea din Egipt
5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
6. Regele David
7. Regatul de nord si profetii sai:
a. Profetul Ilie
b. Profetul Osea
8. Regatul de Sud si profetii sai:
a. Chemarea profetului Isaia
b. Profetia lui Isaia despre Emanuel
c. Noul Legamant ( Ier 31)
9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
2. Noul Testament
1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
2. Buna Vestire
3. Nasterea lui Isus
4. inchinarea magilor
5. Botezul lui Isus
6. Fericirile
7. Parabola semanatorului
8. Parabola samariteanului
9. Nunta din Cana
10. Minunea orbului din nastere
11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
12. Cina cea de Taina
13. invierea lui Isus
14. Rusaliile
15. Chemarea Sf. Paul
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Descrierea adevarurilor de credinta;
2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
4. Descrierea sacramentelor;
5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.

III. CONTINUTURI
1. Teologie dogmatica:
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
2. Crearea lumii vazute si nevazute.
3. Misterul intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus.
4. Misterul Pascal: patima, moartea si invierea Domnului.
5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
6. insusirile Bisericii.
7. Sacramentele de initiere.
8. Sacramentele de vindecare.
9. Sacramentele de slujire.
10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
2. Teologie morala:
1. Constiinta morala.
2. Pacatul.
3. Legea morala
4. Porunca intai.
5. Porunca a doua si a treia.
6. Porunca a patra.
7. Porunca a cincea.
8. Porunca a sasea si a noua.
9. Porunca a saptea si a zecea.
10. Porunca a opta.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA REFORMATA

LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform cerintelor formulate.

III. CONTINUTURI
A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
1. Primele istorisiri
• Facerea lumii (Geneza 1-2,4a.)
• Primul om in gradina Eden (Gen. 2,4b+25)
• Caderea in pacat si alungarea din Paradis (Gen.cap.3)
• Cain si Abel (Gen.4,1 -16)
• Istoria lui Noe (Gen.6,5-9,17)
• Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)
2. Istoria patriarhilor
• Chemarea lui Avraam; Avraam si Sara in Egipt (Gen. 12,1-20)
• Legamantul (Gen. cap. 15)
• Agarsi Ismael (Gen. cap. 16)
• Reinnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea nasterii lui Isaac (Gen. cap. 17)
• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18)
• Nimicirea Sodomei si Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)
• Nasterea lui Isaac, izgonirea lui Agarsi Ismael (Gen. 21,1-21)
• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)
• Casatoria lui Isaac cu Rebeca, nasterea lui lacov si Esau (Gen.cap.24 si Gen. 25,19-26)
• Vinderea dreptului de intai-nascut. inselaciunea si fuga lui lacov. Visul si juramantul lui lacov (Gen. 25,27-34 si Gen. 27,1-28,22)
• lacov la Laban, sotiile si copiii lui (Gen. 29,1-30,24)
• intoarcerea acasa a lui lacov si lupta lui la valea labocului (Gen. 32, 2-32)
• Copilaria, visele si ajungerea in Egip a lui losif (Gen.cap.37)
• losif in casa lui Potifar si in inchisoare (Gen. 39,1 – 40,23)
• losif explica visele faraonului si devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41)
• Primul drum in Egipt al fratilor lui losif (Gen.cap. 42)
• Al doilea drum, lacov se muta in Egipt (Gen. 43,1 – 46,7; 47,1-6; 50,20)
3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu
• Captivitatea si nasterea lui Moise (Exod 1,1 -2,10)
• Tineretea, fuga din Egipt si casatoria lui Moise (Exod 2,11-25)
• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 – 4,17)
• Asezarea Pastilor si pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)
• Trecerea Marii Rosii (Exod cap. 14)
4. Migrarea in desert si ocuparea pamantului fagaduintei
• Mana si prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 si 17,1 -7)
• Israel la Sinai si Decalogul (Exod 19,1 – 20,21)
• Vitelul de aur (Exod cap. 32)
• Cercetarea Ierihonului. Rahavsi spionii. Ocuparea Ierihonului (losua capitolele 2 si 6)
5. Perioada judecatorilor
• Debora si Barac (Judecatori cap. 4)
• Ghideon (Judecatori capitolele 6-7)
• Samson (Judecatori capitolele 13-16)
• Rut (Rut capitolele 1-4)
6. Perioada regilor
• Nasterea si chemarea lui Samuil(1 si 3)
• Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8-10)
• Dumnezeu il alege pe David. David in curtea lui Saul (16.)
• David si Goliat (ISamuil cap. 17)
• Ionatan si David (18-20.)
• Pacatul si ispasirea lui David (ISamuil capitolele 11-12.)
• Revolta lui Absalom (1 Samuil 15,1 – 19,5)
• Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)
• Mie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)
• Ilie pe muntele Carmei (1 Regi 18,20-46)
• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)
• Rapirea lui Ilie la cersi Elisei, prooroc dupa Ilie (2 Regi 2,1-14)
• inmultirea untdelemnului si fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)
• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)
7. Profetii
• Daniel si cei trei tovarasi ai sai in slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1)
• Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2)
• Cuptorul arzand (Daniel cap. 3)
• Al doilea vis, boala si vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4)
• Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5)
• Daniel in groapa leilor (Daniel cap. 6)
• Profetul lona (lona capitolele 1-4)

B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT

1. Nasterea lui loan Botezatorul si a lui lisus
• Vizita ingerului Gabriel la Zaharia si la Maria. Maria la Elisabeta. Nasterea lui loan Botezatorul (Luca cap. 1)
• Nasterea lui Isus dupa Luca: recensamantul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion si Ana (Luca 2,1-40)
• Nasterea lui Isus dupa Matei: Visul lui losif, magii, fuga in Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 1,18-2,23)
• lisus la varsta de 12 ani (Luca 2,41 -52)
2. Pregatirea lui lisus
• Predica lui loan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui lisus (Matei cap.3)
• Ispitirea lui lisus (Matei 4,1-11)
3. Chemarea ucenicilor si primul semn
• lisus isi cheama primii ucenici: Petru, Andrei, lacov si loan (Matei 4,18-25)
• Chemarea lui Filip si Natanael (loan 1,43-51)
• Primul semn facut de Isus: Nunta din Cana (loan 2,1-11)
4. Isus in Galileea si ludea
• Nicodim (loan 3, 1-21)
• Samariteanca (loan 4,1-41)
• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)
• Spicele de grau si sabatul (Marcu 2, 23-28)
• Omul cu mana uscata (Marcu 3,1-6)
• Macarismele (Matei 5,3-12)
• Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)
• Fiica lui lair si femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)
• Moartea lui loan Botezatorul (Marcu 6,14-29)
• inmultirea painilor (loan 6,1-15)
• Schimbarea la fata a lui Isus (Matei 17,1-13)
• Tanarul bogat (Marcu 10,17-31)
5. Parabolele lui lisus
• Pilda semanatorului si explicatia parabolei (Matei 13,1-23)
• Pilda neghinei si explicatia parabolei (Matei 13,24-30 si 36-43)
• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)
• Pilda fiului ratacitor (Luca 15,11 -32) ^ • Pilda talantilor (Matei 25,13-30)
6. in drum spre Ierusalim
• invierea lui Lazar (loan 11,1 -45)
• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)
• Zacheu (Luca 19,1-10)
• Intrarea in Ierusalim (Luca 19,28-40)
• Curatirea templului (Matei 21,12-17)
• Judecata de apoi (Matei 25,31 -46)
7. Suferintele, moartea si invierea lui Isus
• Isus spala picioarele ucenicilor (loan 13,1-20)
• Vanzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26,14-29)
• instiintarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus si tagaduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)
• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)
• Isus in fata lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire si condamnare (loan 18,28 – 19,16)
• in drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31 -36)
• Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23,32-43)
• Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15,33-39)
• ingroparea lui Isus si pazirea mormantului (Matei 27,57-66)
• invierea lui Isus. intalnirea cu Maria si cu ucenicii (loan 20,1-23)
• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)
• Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (loan 21,1-19)
• Porunca botezului (Matei 28,16-20)
8. Nasterea comunitatii crestine
• inaltarea (Fapte 1,1-14.)
• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15-26)
• Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)
• Vindecarea ologului din nastere (Fapte 3,1-10)
• Filip si etiopianul (Fapte 8,26-40)
• Isus se arata lui Saul (Fapte 9,1-22) 9. Citate biblice
Se cere cunoasterea aprofundata a urmatoarelor citate biblice: Vechiul Testament
Gen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6-7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27-28; Gen.50,20; Exod. 3,14; losua 2, 11b; losua 6,16b; losua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut 1,16b-17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11-12; 1Regi 18, 21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17-18; Dan. 6,27-28; lona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia9, 6; Isaia 11,1-2.
Noul Testament
Matei 1,22-23; Mat. 2,5-6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3-12; Luca 1,28; Luca2,14; Luca 2,29-30; loan 1,14; Luca 2,49; loan 1,46; Ioan2,11; loan. 3,8; Ioan3,16; loan 4,24; Marcu 2,27-28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; loan 11,43; Marcu 10,47b; Luca 19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; loan 13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31-32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61-62; Mat. 26,63-64; loan 18,36; loan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; loan 19,27; Marcu 15,39; loan 20,29; loan 21,15; Mat. 28,18-20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b-37; Fapte 9,4.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII REFORMATE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE
are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

III. CONTINUTURI
1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
3. Biserica celor doua imperii romane Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
4. Epoca cruciadelor
Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor
5. Albigentii
Motivele nasterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii;
6. Jan Hus si John Wyclif
Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dubla si tripla
8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii si a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
9. Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze “Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!” ;
10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedeln; “Scoala de profeti”; Hotararile adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
Cuvantarea “Filozofia crestina” la deschiderea anului universitar in Paris si consecintele Institutio Religionis Christianae; insemnatatea in activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la StraBburg si celei de a doua din Geneva;
12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din Mohacs Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
14. Contrareforma in Europa
Contrareforma; Inchizitia; intemeierea si functionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
15. Biserica Reformata in secolul al XVTI-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy L;
16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni;
17. Protestantismul nord-american
Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania;
18. “Marea decadere a Transilvaniei” si ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate
20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu asistenta imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
21. Iosif II.
Absolutismul iluminist; Regele “cu palarie”; Ordinul Tolerantei (Ungaria si Transilvania) Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea si moartea lui Iosif II.
22. Curente teologice in crestinism
Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni, germani, olandezi)
23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX-XX.
Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice:
1948 – Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
NOTA: Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA UNITARIANA
LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E , la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III.CONTINUTURI
1. Relatia divinitate – om (Schimbarea relatiei divinitate – om in Vechiul Testament, Relatia tata-individ);
2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul concucatorilor in istoria evreilor – Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in viata cotidiana a evreilor);
3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babei, scara lui Iacov; legamantul)
4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul moral-religios al evreilor);
5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
6. Viata si personalitatea lui Isus ;
7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, imparatia cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
8. invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie, traducerile.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII UNITARIENE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE
are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

III. CONTINUTURI
1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu in primele epoci ale crestinismului
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor
3. Miscarile premergatoare reformei din Europa Jan Hus si John Wyclif
4 Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze “Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!” ;
5 Viata si activitatea lui Jean Calvin
6. inceputurile miscarilor antitrinitariene
Viata si activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini
7. inceputurile miscarii unitariene din Transilvania Viata si activitatea lui David Ferenc
8. Biserica Unitariana din Transilvania in secolul al XVII-lea
9. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
10. Viata si activitatea episcopului Koncz Boldizsar
11. Diploma Leopoldinum si consecintele acestuia
12. Rolul episcopilor si patronilor din secolul al XVIII-lea
13. Viata si activitatea episcopului Kriza Janos
14. Patronii secolului al XlX-lea
15. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
16. Istoricul colegiilor unitariene
17. Biserica unitariana intre cele doua razboaie mondiale
18. Biserica Unitariana in timpul regimului comunist.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA BAPTISTA
LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau intamplari biblice;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea inceputurilor
a. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
b. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima profetie mesianica)
c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
d. Babei (descriere, urmari)
e. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)
f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)
2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
b. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
c. Cortul intalnirii (elemente componente)
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
a. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea ierihonului, Ai)
b. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
4. Judecatori. Ghedeon si Samson
a. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)
b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
a. Nasterea si chemarea
b. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
6. Saul, primul rege al Israelului
a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
b. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
7. David, intemeietorul Statului national evreu
a. imparat peste Iuda si Israel
b. Pacatul lui David si consecintele lui
c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16)

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

1. Contextul cultural-religios al Noului Testament
a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul – creatia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
b. Templul si sinagoga
2. Evangheliile – privire generala
a. Autorul, data si locul scrierii
b. Destinatia si scopul evangheliei
3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos
a. Nasterea si copilaria
b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
c. Moartea, invierea, inaltarea
8. invatatura Domnului Isus si minunile Sale
a. Metodele de invatare ale lui Isus
b. Scopul si continutul invataturii
c. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
9. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan
a. Prologul Evangheliei dupa Ioan
b. Afirmatiile “Eu sunt…”
c. Minunile
d. Elementele esentiale ale naturii umane
10. Prima calatorie misionara: iudaizatorii
a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
b. Traseul si piedicile intalnite
c. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
11. Epistola catre Romani
a. Autor, destinatari, scop
b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia crestinului cu statul, ingaduinta crestina
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si explicarea acestora in contextul Scripturii;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului
a. Termeni inruditi
b. Teorii inadecvate
c. Doctrina biblica a inspiratiei
d. Dovezile inspiratiei
2. Natura si atributele lui Dumnezeu
a. Esenta naturii si atributelor
b. Atribute nonmorale
c. Atribute morale
3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala
a. Revelatia generala
b. Revelatia speciala
4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate
a. Dumnezeirea lui Cristos
b. Umanitatea lui Cristos
5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea si ispasirea
a. Importanta mortii lui Cristos
b. Interpretari gresite
c. Adevarata semnificatie a mortii
d. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
e. invierea lui Cristos
6. Persoana Duhului Sfant
a. Personalitatea Duhului Sfant
b. Dumnezeirea Duhului Sfant
7. Lucrarea Duhului Sfant
a. Darurile Duhului Sfant
b. Umplerea cu Duhul Sfant
8. Originea omului. Caderea si pacatul originar
a. Caracteristicile crearii
b. Modelul pentru crearea omului
c. Caderea omului
9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
a. Conceptul biblic despre pacat
b. Consecintele pacatului
c. Iertarea pacatului
10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
a. Consideratii introductive
b. Mantuirea in Vechiul Testament
c. Mantuirea in Noul Testament
11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
a. Introducere
b. Botezul
c. Cina Domnului
12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
a. Semnificatia inchinarii
b. Continutul inchinarii
c. Ziua de inchinare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA PENTICOSTALA PNEUMATOLOGIE

I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice pneumatologiei;
2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o Persoana.
3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
4. Simbolurile Duhului Sfant.
5. Denumirile Duhului Sfant.
6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
8. Roada Duhului Sfant.
9. Plinatatea Duhului Sfant.
10. Cele noua daruri ale Duhului.
11. Calauzirea Duhului Sfant.
12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notinilor biblice de baza;
2. Interpretarea unui text biblic;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. invatatura despre Trinitate.
5. Revelatia lui dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
6. Lucrarile lui Dumnezeu . Creatia.
7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si invierea Sa
9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
12. Planul de mantuire a omenirii.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
14. Slujbele din Biserica.
15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura crestinismului;
2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
UNITATEA I
1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori – fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
4. Ramasita si criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea pentru criza finala).
5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
6. Cele trei soli ingeresti(semnificatiile si caracteristicile specifice fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si refuzului soliei).
7. Ultimele plagi si babilonul modern.
8. Nunta Mielului si mileniul(necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).
UNITATEA II
10. Natura pacatoasa si pocainta(pacatosul si Hristos; adevarata pocainta; predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si mantuirea; neamurile si mantuirea).
11. Marturisirea si iertarea pacatului(constienta pacatului; credinta si faptele; credinta si sentimentele).
12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
14. Castigarea bataliei cu noi insine(rastignirea eu-lui).
15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).
16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica, responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.

LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai, Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, impacare, inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Vointa. NOTIUNI
Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai — prezentati in cartea Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, implinirea Legii, indreptatit prin credinta, ingaduinta crestina, invatatura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn — sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOGMATICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in Biblie si in dogmatica adventista;
2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia de credinta a Bisericii Adventiste;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
a. Biblia – Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Dumnezeirea – Sfanta Treime.
c. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni.
d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor intrupat si Judecator.
e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
2. DOCTRINA DESPRE OM
a. Creatiunea – opera desavarsita a lui Dumnezeu.
b. Omul – chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
a. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
b. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
c. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
a. Biserica – Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
b. Ramasita si misiunea ei.
c. Unitatea trupului lui Hristos.
d. Botezul – marturie si simbolul unirii cu Hristos.
e. Cina Domnului – partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
f. Darurile si slujbele spirituale.
g. Darul profetiei.
5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
a. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
b. Sabatul – monument al creatiunii si semn al legamantului.
c. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
d. Comportamentul crestin.
e. Casatoria si familia crestina.
6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
a. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
c. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
d. Mileniul si sfarsitul pacatului.
e. Noul pamant – caminul celor mantuiti.

LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, indreptatire, intrupare, inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.

NOTIUNI
Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant – inlocuitorul, Duhul Sfant – Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, impacarea, indreptatirea impartasita, inlocuitor, intrupare, invierea mortilor, invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat – obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CULTUL MUSULMAN LEGISLATIE ISLAMICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de studiu);
2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
3. Definirea notiunii de “persoana responsabila” si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
4. insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.

II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
2. Kur’an’i Kerim ve Hadisler’den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.

III. CONTINUTURI
10.SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A.Fikihin tammi,konusu ve amaci KONU 2.IBADET
A.ibadetin tanimi ve cesitleri B.Ibadetin yapihsi amaclan
KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
A.Miikellefin gorevleri
KONU 4. TEMIZLIK
A.Hades ve necasetin mahiyeti
B.Abdest
C.Gusul(Boy Abdest)
KONU 5. NAMAZ A.Namaz vakitleri B.Namazm farzlan C.Namazm Vacib ve sunnetleri
KONU 6.NAMAZLARIN KILINISI A.Bes vakit namaz ve kilmisi B.Vitir namazi ve kilmisi C.Cenaze namazi ve kilmisi C.Cuma namazi ve kilmisi D.Bayram namazi ve kilmisi E.Teravih namazi
KONU 7 NAMAZLARLA iLGILi DIGER MESELELER
A.Sehiv,tilavet ve siikur secdeleri 11.SINIF KONU 8 ORUC
A.Orucun tanimi,6nemi,hikmeti ve faydalan B.Orucun farz olmasi ve sesitleri C.Orucun sartlan ve hiikmu t.Oruc bozan ve bozmayan seyler
KONU 9ZEKAT
A.Zekatm tanimi,6nem,hikmeti ve faydalan B.Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C.Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 10 SADAKA A.Sadaka ve sesitleri B.Fitir sadakasi
KONU 11 HACC A.Hacc ve faydalan
B.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C.Hacc sesitleri t.Haccm riikunleri D.Haccin sartlan E.Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 12 KURBAN VE AV A.Kurbanm mahiyeti ve onemi
B.Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C.Nezir ve Ahika kurbani C.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Limba japoneza

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

I. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat
In baza Legii invatamântului nr. 84 / 1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, absolventii de liceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza in regim de:
– Limba japoneza ca limba moderna – proba orala, pentru filiera teoretica – (proba B)
– Limba japoneza ca limba moderna – proba scrisa, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica – specializarea filologie (proba E)

II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza
Respectând tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24.12. 2002.
Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapâneasca sistemele fonologie, lexical, gramatical si stilistic al limbii japoneza, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scrise.
Baremele de notare sunt:
� analitice, fara a exagera in detaliere
� construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine ‘ceea ce stie’ / ‘ceea ce poate sa faca’ candidatul

III. COMPETENTE EVALUATE
Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.
PROBA ORALA
1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare
• identificarea sensului unor cuvinte
• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
• raspuns la intrebari (chestionar)
2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte
•folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru
• relatarea coerenta a unui eveniment / fapt divers / unei experiente personale
• descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute
3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala
• realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectând regulile gramaticale invatate
• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date
4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare
• adaptarea cuno stiintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play
• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
• traducerea unui text in / din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)
PROBA SCRISA
1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
• identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ / descriptiv
• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
• utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii: cu alegere duala / multipla / text lacunar / raspuns la intrebari etc
2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte
• valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale)
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)
• relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar
• descrierea unor obiecte sau locuri
3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa
• formularea de raspunsuri la un chestionar / interviu dat
• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date
4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare
• reformularea unor replici intr-un dialog
• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
• traducerea unui text in / din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)

IV. CONTINUTURI
1. LEXIC si SEMANTICA
Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.
Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare.
NOTA
Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa.
Clasa a IX – a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (LI – 25)
Clasa a X – a Minna no Nihongo, voi. 1, (LI – L14)
Clasa a XI – a Minna no Nihongo, voi. 2, (L15 – L25)
Clasa a XII-a Minna no Nihongo, voi. 2, (L26 -L40)
Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:
– lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul International de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)
– manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, voi. 1, Bojinsha, Japan, (LI – L25)
2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal
– a se prezenta, a prezenta pe cineva
– a vorbi despre sine
– a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date
– a relata evenimente
– a da si a cere informatii practice cuiva
– a propune / a invita / a refuza
– a-si exprima acordul / dezacordul
– a vorbi despre sine
– a participa la o conversatie orala
– a exprima o opinie personala
– a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta
– a cere permisiunea / a interzice
3. GRAMATICA
Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC -CNC 2002) organizate pe:
clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii,
particule – categorii: timp, aspect
structuri: propozitii si fraze, subordonate
procese si relatii: topica, transformare, etc.
Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).
3. TEXTE
Tipul de text: autentic (literar)
Sursa: manualele studiate, cârti din spatiul nipon
Lungimea: 50-125 de cuvinte
Dificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual
Nota
In cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integrala atât a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.
In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de Limba Japoneza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

V. PRECIZARI Timpul de lucru: 3 ore
Subiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.
Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
– sa invete a aborda un text necunoscut
– sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii
– sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte
– sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi
– sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Muzica-coregrafie-teatru

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI

ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
BACALAUREAT 2007

I. Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.

II. Competente de evaluat
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat:
utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
– corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii
respective care au condus la dezvoltarea artelor;
recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
– descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
– operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara;

1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la “cantus planus” gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. “Ars nova”, scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc).
J.S.Bach – creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de “sonata” (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.LCeaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( in special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).

B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI

1. G. Enescu – creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec.XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.

2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
dansul alaturi de muzica si poezie
– felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
– Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere – comedia balet.
3. J. G. Noverre – reformator si teoretician al baletului “Scrisori despre dans si balete”.
4. Baletul in epoca romantica climatul romantic; F.Taglioni, “La Silphide”. Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi si “Gissele”. Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
– J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec.XIX in Franta, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul in Rusia. infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
P.I.Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: “Frumoasa din padurea adormita”, “Lacul lebedelor”, “Spargatorul de nuci”. Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
6. S. Diaghilev si “Baletele ruse”. Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
suprarealismul in balet. I.Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
premisele aparitiei curentului artistic reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
– tehnica, expresie in baletul american, olandez., Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
– Floria Capsali-fondator de scoala nationala balete romanesti

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca: – tragedia, la alegere o opera: – Eschil – “Orestia”
– “Prometeu Mantuit”
– Sofocle -“Oedip Rege”
– “Antigona”
– Euripide – “Medeea”
– comedia – Aristofan – “Broastele”
2.Teatrul latin – Plaut – “Ulcica” si “Soldatul fanfaron” – la alegere 3.Teatrul medieval – Misterele
4. Comedia dell’Arte, Renasterea
5.Lope de Vega – “Fantana turmelor” si “Cainele gradinarului” – la alegere 6.William Shakespeare – drama istorica – “Richard al III-lea” Hamlet
– comedia fantastica “Visul unei nopti de vara” 7.Clasicismul francez – Corneille -“Cidul”
– Racine – “Fedra”
– Moliere – “Avarul” si “Don Juan” – la alegere 8.Teatrul secolului al XVIII-lea – Marivaux – o piesa
– Beaumarchai – o piesa
9.C. Goldoni – “Hangita” si “Sluga la doi stapani” – la alegere lO.Teatrul romantic – V.Hugo – “Hernani”
11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XlX-lea – N. Gogol “Revizorul” 12.Teatrul realist – A. P. Cehov “Pescarusul”
– B.Show – “Pygmalion”
– H.Ibsen – “Nora”
13.Strindberg – “Dansul Mortii” si “Domnisoara Julia”, la alegere 14.Teatrul contemporan
a) teatrul poetic – J.Giradoux – “Electra”
b) teatrul absurdului – Eugen Ionescu -“Cantareata cheala”
c) teatrul american – E. O’Neill – “Din jale se intrupeaza Electra”

3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1.inceputurile dramaturgiei romanesti – secolul al XlX-lea
– Vasile Alecsandri – “Chirita in provintie”
2.B.P.Hasdeu – “Razvan si Vidra”
3.Al.Davila – “Vlaicu-Voda”
4.I.L.Caragiale – “O scrisoare pierduta”
5.B.St. Delavrancea – “Apus de soare”
6.T.Musatescu – “Titanic vals”
7.C.Petrescu – “Jocul ielelor” si “Act venetian”, la alegere
8.L.Blaga – “Mesterul Manole”
9. M.Sebastian – “Steaua fara nume”
10. M.Sorescu – “Raceala” ll.T.Mazilu- “Prostii sub clar de luna”
Bibliografie
Istoria teatrului universal – Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei – Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal – Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal – Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului – Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale – Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc – Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale – Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului in Romania, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc – Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului – Virgil Bradateanu, EDP,
1979, Bucuresti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI – PROBE PRACTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale
repertoriului;
elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ; comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.
1. MUZICA-proba practica
I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice
instrumente populare)
A) un studiu – din programa de liceu;
B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma – din programa de liceu -diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
C) citire la prima vedere – minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica – realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
NOTA:
Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
A. un studiu (din programa de liceu);
B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz – muzica usoara);
C. citire la prima vedere la fel ca la punctul CI de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la
punctul I – sectia Instrumentala.
Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia
Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
– 1 interval simplu consonant si disonant;
– 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
– 1 trison in pozitie stransa;
– 1 trison in pozitie larga;
Pentru evaluarea probei A., recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate – o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta
executia corecta din punct de vedere ritmic
analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
notarea corecta a inaltimilor
notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) 5 minute
– proba B) 10 minute
– proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
III. Sectia canto clasic
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului;
realizare tehnica;
realizare stilistica;
expresivitate, creativitate (nota personala). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) – 20 de minute
proba B) si C) – 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
2. COREGRAFIE – proba practica
Pentru candidatii grupei (a)
A) Repertoriu – fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Pentru candidatii grupei (b)
A) Repertoriu – variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: “Frumoasa din padurea adormita” – actul I L. Minkus: “Don Quijote” – actul III A. Adam: “Gissele” – actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: “Don Quijote”- actul III R. Drigo: “Corsarul ” – actul II P. I. Ceaikovsky ” Lacul lebedelor” – actul III
Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii: – tehnic – gradul de dificultate al executiei
artistic – fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si
armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
3. ARTA ACTORULUI – proba practica
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol-dupa caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii: – prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho- fizica in actiune)
expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba greaca moderna

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

Bacalaureat 2007

Programe de examen pentru
Limba Greaca moderna

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:
– Proba orala
– Proba scrisa, ca proba la alegere
Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a – a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 / din 24 decembrie 2003. Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun.
a) 2 ore / saptamanal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia
b) 4 ore / sapatamanal la clasele a IX-a si 5 ore / saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia
Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a-?-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte
1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport / prezentare orala din domeniu profesional
1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute
2.1 Prezentarea unor evenimente / activitati pe baza unui plan dat
2.2 Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor
2.3 Argumentarea unui punct de vedere
3.1 Comentarea pe scurt a unei informatii / pareri vehiculate de interlocutor
3.2 Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului
4.1 Transferarea informatiilor din scheme, tabele intr-un text simplu
4.2 Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple
4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii (informare neutra, persuasiune etc.)

III. CONTINUTURI
I. 1. Fonetica
Morfologie
Sintaxa propozitiei (integral)
2. Sintata frazei: propozitii principale, subordonate : completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.
3. Vocabular – lexicul specific temelor propuse
– familia de cuvinte
-sinonime, antonime, omonime si paronime
II. Teme propuse:
• Viata cotidiana ( aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri / bauturi, mediu ambiant)
• Hobby (muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste)
• Viata profesionala (profesii, meserii)

IV. PRECIZARI
1. Subiectele vor avea urmatoarea structura :
Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala si un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.
Partea a-II-a : a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisa.
b) De completat un text lacunar Partea a-III-a : (numai pentru proba scrisa) Un subiect la alegere din doua propuse conform temelor studiate.
2. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studie saptamanal.
3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2.
4. Timp de lucru – 3 ore. (Pentru proba scrisa ).

Toate subiectele sunt obligatorii.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba croata

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007

LIMBA SI LITERATURA CROATA

1. O usmenoj i pisanoj književnosti (uopce). Književni rodovi ; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic – Rodu o jeziku (oda – opci prikaz); S.S.Kranjcevic – Iseljenik (elegija – opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada – književni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlic Mazuranic – Regoc (bajka -opci prikaz); Slavko Kolar – Breza (pripovijest – opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Držic – Novela od Stanca (komedija – opci prikaz).
2. Diskurzivni književni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matoš (život i književni rad). Oko lobora (putopis – opci prikaz).
3. Srednjovekovna književnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašcanska ploca (opci prikaz).
4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavni pisci i djela). Marko Marulic (život i rad). Judita (književni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz).Marin Držic (život i književni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
5. Barok (Hrvatski barok – katolicka obnova, književni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (život i književni rad). Osman (opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (život i književni rad). Smrt smail – age Cengica (književni komentar).
8. Protorealizam (Šenoino doba). August Šenoa (život i književni rad). Zlatarovo zlato(opci prikaz).
9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (život i književni rad), U registraturi (književni komentar). Josip Kozarac (život i književni rad), Mrtvi kapitali (književni komentar).
10. Moderna (opcenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (život i književni rad), Šuma spava (opci prikaz).
11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleža (život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (književni komentar), Cežnja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (život i književni rad), Svakidašnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (život i književni rad.) Jama (književni komentar). Dobriša Cesaric (život i književni rad). Oblak; Vocka poslije kiše (opci prikaz). Ranko Marinkovic (život i književni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka – opci prikaz).

Literatura : udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim, jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi în predare-învatare, continutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba portugheza

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau/).
Luand in considerare noul Plan-cadru pentru invatamantul liceal si Programele scolare, examenul de bacalaureat 2005 mentine aceeasi structura in ceea ce priveste: – probele {orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte);
repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
• 3-4 ore
• bilingv
Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasa.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale si specifice sunt aceleasi pentru toate profilurile (3-4 ore si clase bilingve), in functie de proba (oral/scris).
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore si clase bilingve
1.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasa.
• sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut prin:
identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
raspuns la intrebari (chestionar);
– traducere / retroversiune;
rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea
textului prin contragere / reducere;
exprimarea propriilor pareri in legatura cu o afirmatie / ideile / continutul
textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv. Candidatii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
• sa demonstreze capacitatea de exprimare prin:
folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicarii orale;
rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
relatarea unui eveniment / fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale; prezentarea unui film / unei carti; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute / imaginare;
prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic si coerent pe o tema data, integrand exemple relevante si un punct de vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
1.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
• sa dovedeasca capaciatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasa prin:
– identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
– recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate; identificarea informatiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
– exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.
• sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
– valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta);
rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor intamplari / unei experiente personale;
descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activitati; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
– construirea unui interviu / dialog situational (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
redactarea unui CV. / unei carti postale / felicitari / scrisori (personale / administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
construirea unui discurs logic si coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea si / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea in / din limba portugheza a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).

III. CONTINUTURI
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore si bilingv
1.1 ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).
1.2 ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba portugheza pentru ciclul liceal:
a se prezenta, a prezenta pe cineva
a se prezenta intr-un interviu de angajare / CV.
a vorbi despre sine
a vorbi despre starea fizica
a face o expunere pe o tema data
a exprima un rationament / o judecata
a exprima o opinie personala / stari / sentimente
a argumenta o opinie personala
a relata evenimente
a descrie locuri, persoane, obiecte
a da, a cere informatii practice cuiva
a exprima gusturi si preferinte
a sfatui pe cineva / a cere cuiva sa faca ceva / a interzice
a situa in spatiu si timp
a exprima cantitatea / calitatea; a compara
a propune / a invita, a accepta / a refuza
a-si exprima acordul / dezacordul
a face o urare a felicita
a rezuma un text (idei esentiale)
a participa la o conversatie / interactiune orala (in situatie de examen)
1.3 CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheza pentru ciclul liceal.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), camp lexical / semantic, conotatie / denotatie. Articolul: hotarat, nehotarat; contragerea.
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie; adjectivul posesiv;
demonstrativ.
Numeralul: cardinal si ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu functie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ si nehotarat. Verbul: modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ si negativ); forme nominale (infinitivul impersonal si personal, gerunziu simplu si compus, participiu);
perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.
verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.
folosirea verbelor ser si estar.
diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva. Adverbul: de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod; locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele cá si lá – utilizare emfatica. Prepozitia: folosirea prepozitiilor: a, de, em, corn, por, para, até, desde;
contragerea cu articol sau pronume; locutiuni prepozitionale.
Sintaxa propozitiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale.
Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv; folosirea conjunctivului: dupa verbe de vointa, indoiala, sentimente, verbe de opinie, dupa conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale, in propozitii relative;
exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei, concesiei, conditiei, comparatiei.
Tipuri si forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala;
imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza
1.4 TEXTE SI TEME
pentru comunicarea orala si scrisa
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba portugheza;
b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150-350 de cuvinte);
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheza, dar vor diferi ca grad de dificultate, in functie de profil.
* TEXTE
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).
* TEME
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
• Viata personala si sociala: identitate (C.V.); relatii intre tineri, idealuri si proiecte, tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor; familia: membrii, ocupatii; sanatate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul…) etc;
• Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc;
• Timp liber: fim-de-semana / vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport, muzica, dans) etc;
• Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca / somaj; violenta / non-violenta etc;
• Mediul inconjurator: oras / sat; poluarea si ocrotirea mediului inconjurator etc;
• Spatiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); orase si provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si stiintifice; lusofonia si tarile lusofone;
• Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv contribuitii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european; institutii europene.
IV. PRECIZARI
1. Proba orala:
timpul de lucru: 15 minute – prezentarea: 10 minute Proba scrisa:
timp de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ
(micsorand / marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe cele vechi;
sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant in
contexte diferite;
sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare
personale;
sa invete cum sa gaseasca anumite detalii / exemple pentru sustinerea opiniilor
personale;
sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia portugheza.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba italiana

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA Sl LITERATURA ITALIANA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine, un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba esau f).
Luand in considerare Planul-cadru pentru invatamantul liceal, Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2007 si Programele scolare de limba italiana pentru invatamantul liceal, examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
• probele {orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
• competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte). Repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), se realizeaza in functie de nivelul si forma de studiu:
• L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv
• L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)
• L3 /Minoritati (anul IV de studiu)
Atat pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv L3/Minoritati, vor fi evaluati pe baza unor texte nescunoscute / nestudiate la clasa. Pentru porofilul intensiv si profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara pentru L1 si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele, in functie de proba (oral / scris), competentele specifice (si continuturile) se diferentiaza pe nivele si forme de studiu:
• L1 (limba moderna 1. anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv
• L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)
• L3/Minoritati (anul IV de studiu) ?
1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasa.
• sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin :
– identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice ;
– recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
– traducere ;
– rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.
Candidatii pot face trimiteri la / asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
• sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin :
– folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale ;
– raspuns la intrebari;
– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
– relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea
de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
– emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului respectiv.
– transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati :
• sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/ nestudiat la clasa prin:
– identificarea informatiilor semnificative din text prin : exercitii (cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
– comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului respectiv ;
– identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice ;
– recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
• sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
• sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin :
– folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
– desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
– redactarea unui CV. / unei scrisori personale / unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;
– descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activitati; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
– relatarea unui eveniment si a unei experiente personale
– continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema data;
– redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea si / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante.
– rezumarea unui text
– transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea in/din limba italiana a unui text literar (bilingv) / neliterar (normal, intensiv si minoritati).

III. CONTINUTURI
1. LIMBA ITALIANA: L1 (normal, intensiv, bilingv) si L2 1.1. TEMATICA
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
• Viata personala si sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict intre generatii,…); valori si non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii si idolii lor, pasiuni si sentimente (prietenia, solidaritatea,…), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport,…)
• Viata cotidiana:: relatii si conveniente sociale (in familie, in magazin, pe strada, corespondenta,…); viata cultural-artistica (spectacole, muzica…),mass-media, publicitate; turism, mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme si conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III.
• Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic si cultural italian si european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura si civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa);
• Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate.
1.2. ACTE DE VORBIRE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal *:
– a angaja, a continua, a incheia o conversatie
– a prezenta / a face o expunere pe o tema data
– a realiza descrieri / prezentari de locuri, obiecte, persoane, orase
– a exprima o opinie, o judecata / a argumenta
– a exprima gusturi si preferinte
– a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente)
– a rezuma o discutie
– a-si exprima acordul /dezacordul
– a exprima indoiala, satisfactia, regretul
– a exprima posibilitatea / imposibilitatea
– a exprima intentia de a face / a nu face ceva
– a exprima necesitatea /obligatia
– a exprima admiratia / dezaprobarea
– a exprima stari emotionale
1.3. COMUNICARE IN SCRIS
– a rezuma un text
a caracteriza o persoana, personaj
– a redacta o scrisoare, un CV
a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu
1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal *.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)
Articolul : hotarat, nehotarat, partitiv ;
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea.
Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice) ; sensul si comportamentul unor adjective in functie de pozitia fata de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso) ; adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative si nehotarate).
Numeralul : cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operatiilor aritmetice.
Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac, forme combinate), pozitia proclitica si enclitica a pronumelui personal fata de verb, pronumele posesiv,,
demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. si C.O.I) in propozitii afirmative, negative si imperative; pronumele ne si ci (vi).
Verbul : modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional (prezent,
trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva si pasiva.
Adverbul : tipuri, gradele de comparatie ;
Prepozitia: prepozitii si locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate si folosirea
prepozitiilor.
Conjunctia: conjunctiile si locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare.
Sintaxa : concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: dupa verbe de
vointa, indoiala, sentimente, dupa conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetice-);
* continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, voi. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5128/ 21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/ 31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a Xl-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
Nota: in plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:
1. Dante Alighieri: La Divina Commedia: prezentare generala; l’lnferno – canturile V, XXVI;
2. Francesco Petrarca: // Canzoniere: prezentare generala; Solo e pensoso; Pace non trovo.
3. Giovanni Boccaccio: // Decamerone: prezentare generala; Frate Cipolla;
4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale; La Locandiera
5. Giacomo Leopardi: /’Infinito;
6. Alessandro Manzoni: Ipromessi sposi;
7. Giovanni Verga: La roba;
8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno;
9. Luigi Pirandello: // treno ha fischiato;
10. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso ii mal di vivere ho in incontrato; Felicita raggiunta;
11. Italo Calvino: Fiabe italiane: II contadine astrologo;
12. Dino Buzzati: Sessanta raceonti: II mostro Colombre;

LIMBA ITALIANA: L3 / MINORITATI

2.1. TEMATICA
• Universul personal: identitate; adolescenta, varsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet…), CV.; gustul aventurii cunoasterii.
• Viata cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul si semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului).
• Spatiul cultural italian: obiective turistice si culturale (monumente, orase); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica si cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian.
2.2. ACTE DE VORBIRE
a se prezenta
a angaja, a continua, a termina o conversatie
a cere / a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru,…)
a exprima o opinie personala
stari sufletesti, evenimente
a exprima o stare fizica
a exprima gusturi si preferinte
a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama…)
a propune / a invita, a accepta / a refuza
a cere cuiva ceva / a comanda
a exprima acordul / dezacordul
a se scuza, a raspunde la scuze
a face o urare, a felicita
a sfatui, a recomanda
a exprima posibilitate, imposibilitatea
2.3. COMUNICARE iN SCRIS
– a redacta un dialog scurt, un comentariu
a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) a redacta un text pe o tema familiara
– a redacta scrisori personale a rezuma un text
2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului
Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat
Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie si comportamentul
adjectivelor “bello” si “quello”.
Pronumele: personal (subiect, COD. si C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ,
nehotarat; forme combinate de pronume.
Numeralul : cardinal, ordinal, exprimarea procentelor si a secolelor.
Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult
ca perfect), modul conditional (prezent si trecut), modurile nepersonale ; folosirea modului conjunctiv ; concordanta timpurilor la modul indicativ si conjunctiv ; periodo ipotetico ; diateza pasiva.
Adverbul: de mod, de timp si de loc; adverbele relative ; particulele ne si ci (vi)
Prepozitia: prepozitii simple si articulate.
Conjunctia : conjunctii coordonatoare si subordonatoare
** continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, voi. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinull ministrului educatiei nationale nr. 5128 / 21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/ 31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a Xl-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
1.4. / 2.4. TEXTE.
Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati. Aceste texte vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba italiana.

IV. PRECIZARI
1. Timpul de lucru este :
a) proba orala :
-timpul de lucru: 10 -15 minute; – prezentarea: 10-15 minute
b) proba scrisa :
-timpde lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand /marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
-> Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.
-> Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a viza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba latina

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA

1. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu vor sustine examenul de limba latina, cu urmatoarea structura: -proba scrisa, ca proba la alegere;
-competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestioneaza continuturile lingvistice in favoarea studiului literaturii latine.
Testele sunt elaborate in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun:
2 ore/saptamana – pentru liceele teoretice, la clasele a Xl-a si a XII-a;
Candidatii, care studiaza limba latina in clasele IX – XII vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute – nestudiate la clasa -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Gaius lulius Caesar, pentru a se verifica achizitiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina in limba romana (maximum o fraza formata din 5 propozitii).
In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu si vor rezolva un test grila. In felul acesta, candidatii vor valorifica, corect si pertinent, informatiile istorice si literare din operele reprezentative ale celor mai importanti scriitori latini.

2. COMPETENTE DE EVALUAT SI CONTINUTURI
2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare si analiza a unei varietati de fenomene lingvistice prezente in opera Bellum Gallicum, elevilor li se vor solicita:
– sa descopere, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului, semnificatia unitatilor lexicale din sfera istoriei;
– sa analizeze partile de vorbire;
– sa identifice valoarea sintactica a partilor de propozitie, a relatiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.
2.2 Elevii vor aborda textul literar, in primul rand, din punct de vedere ideatic, (avandu-se in vedere fragmentele, in original, studiate la clasa si operele in traducere, conform bibliografiei) si vor demonstra ca sunt capabili:
– sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse intre secolul I a. Chr. si secolul I p. Christum si sa identifice rolul personalitatilor politice si militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);
– sa identifice modelele antice ale unor genuri si specii;
– sa recunoasca marcile estetice ale unor genuri si specii:
– discursul/oratio (Cicero);
– minitratatul moral (Cicero);
– analele si istoria nationala (Titus Livius, Tacitus);
– epopeea (Vergilius);
– satira (Horatius);
– elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
– oda (Horatius);
– poemul mitologic (Ovidius);
– romanul (Petronius).
– sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului si a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);
– sa delimiteze realitatea de fictiune in romanul latin (Petronius);
– sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius);
– sa identifice influentele de doctrina literara asupra evolutiei literaturii universale (Horatius-Boileau);
-sa identifice trasaturile specifice unui univers poetic singular in lirica latina (Catullus);
– sa recunoasca teme si motive poetice din poezia clasica latina (Vergilius, Horatius, Ovidius);
– sa identifice si sa compare unele elemente de mentalitate si de morala practica, specifice Romei antice, in poezia satirica latina (Horatius);
2.3 CONTINUTURI
A. Morfosintaxa
Substantivul
– gen, numar, caz
– declinarile I-V Adjectivul
– clasificare
– gradele de comparatie
Pronumele
– pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, Numeralul
– cardinal, ordinal Verbul
– verbe regulate, diateza activa si pasiva;
– verbe neregulate: esse si compusii; ire si compusii; ferre si compusii; fieri, velle.
Notiuni de sintaxa a propozitiei si a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propozitii principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative si absolute, completive, circumstantiale.
Consecutio temporum Gerunzialele si gerundivalele Stil direct si indirect.
B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I a.Chr. pana in secolul I p. Chr. si operele acestora:
1 .Marcus Tullius Cicero – Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia); 2.Titus Livius – De la intemeierea Romei (Ab Urbe condita)**;
3.Catullus- Poezii (Carmina)**;
4.Publius Vergilius Maro– Eneida (Aeneis);
5.Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica
(Epistulae ad Pisones)**;
6.Publius Ovidius Naso- Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia),
Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;
7.Titus Petronius Niger – Satyricon;
8. Publius Cornelius Tacitus – Anale (Annales)**.
**Textele din manualele aprobate
Testul grila evalueaza cunostinte fundamentale de cultura greco-latina, cu referire la operele autorilor studiati si contextul socio-politic.
Textele in original, insotite de traducerea literara, vor fi valorificate intr-un eseu semistructurat; in acest mod candidatii vor identifica teme, motive din literatura greco-latina si trasaturile specifice stilurilor diferitilor scriitori si poeti latini.
2.4 BIBLIOGRAFIE
CICERO, M.T.-Opere alese, voi. I, III, Editura Univers, Bucuresti, 1973;
LIVIUS, Titus – Ab Urbe condita (De la intemeierea Romei), voi. l-ll, Editura Minerva,
Bucuresti, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu;
CATULLUS, CV. – Poezii, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969;
VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucuresti, 1980, traducere de G.Cosbuc;
Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucuresti, 1964, traducere E. Lovinescu;
HORATIUS, Q.F – Opera omnia, voi. l-ll, Editura Univers, Bucuresti, 1980 (editie bilingva);
OVIDIUS, P. N. – Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele si Ponticele, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966; Scrisori din exil (Tristele si Ponticele), editia a ll-a, Editura Univers, 1972;
PETRONIUS, T. N.- Satyricon in volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatura, 1967, traducere de E. Cizek(si alte editii);
TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, traducere Gh. Gutu.

3. PRECIZARI
3.1 Timp de lucru – 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-roman.
3.2 Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studiu saptamanal (2 ore, cls a Xl-a si 2 ore, cls. a XII-a).
3.3 Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. 3540 din 02. 04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a – XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15. 12. 1999 si modificate prin ordinul nr. 3915 din 31. 05. 2001.
3.4 Se vor utiliza manualele de Limba latina aprobate de M.Ed.O, dupa care au studiat candidatii in ultimii 4 ani.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.