Majoritatea parlamentarilor ar sustine alegerile anticipate

Calculele matematice arata ca o motiune de cenzura impotriva guvernului are sanse de reusita

Romanii au toate sansele sa faca in 2007 un pas spre curatarea clasei politice. In ultimele saptamani a inceput sa prinda contur tot mai clar o majoritate parlamentara care sa aprobe o eventuala motiune de cenzura, demitand astfel Guvernul Tariceanu si dandu-i posibilitatea presedintelui Traian Basescu sa-si puna in aplicare planurile
privind alegerile anticipate. Iar acestea vor aduce in fata electoratului liste de candidati lipsite de nume importante din politica ultimilor 17 ani.

Pe scurt, situatia din Parlament

La acest moment, Guvernul poate fi daramat de Parlament

– Guvernul poate fi demis de Parlament daca o motiune de cenzura este votata de majoritatea simpla a parlamentarilor (235 din totalul de 469). Anticipatele pot fi declansate daca, in decurs de 60 de zile, alte doua propuneri de guvern pica la votul de investitura, cu acelasi numar de voturi impotriva
– Calculele hartiei arata ca, la acest moment, aceasta majoritate ar fi intrunita. Iata distributia pe partide a parlamentarilor care vor vota pentru a pica Executivul si a provoca alegeri anticipate:
1. PRM. Partidul lui Vadim este interesat din doua motive. Primul – cresterea demonstrata de ultimele sondaje. Al doilea motiv – refacerea numarului de parlamentari, pentru ca PRM e partidul care a pierdut cei mai multi senatori si deputati in ultimii doi ani.
2. UDMR: Impacarea dintre liderii UDMR si cei ai factiunilor „disidente” ale maghiarimii face ca Uniunea sa nu fie impotriva anticipatelor.
3. PD. Partidul controlat de Basescu sustine neconditionat anticipatele.
4. Minoritatile: Nu au nimic impotriva, pentru ca au locurile asigurate
5. Independentii: In afara unor figuri cunoscute, precum Mona Musca si Cozmin Gusa, restul se impotrivesc anticipatelor
6. PC. Conservatorii sunt, categoric, impotriva anticipatelor. Singur, PC nu ar putea intra in Parlament
7. PSD. Aripa Geoana-Cluj pare sa fi ajuns la o intelegere cu Basescu pentru sprijinirea anticipatelor. O astfel de miscare ar putea scoate din prim-planul partidului sustinatorii lui Iliescu si Nastase, adica exact ce-si doreste Geoana
8. PNL. Ruptura in interiorul liberalilor este evidenta acum. Aripa Stolojan este favorabila anticipatelor

O socoteala arata ca, la acest moment, exista masa critica necesara pentru declansarea anticipatelor.

Cum pot fi declansate anticipatele

Conform articolelor 110 si 113 din Constitutia Romaniei, Guvernul este considerat demis daca o motiune de cenzura a fost aprobata de majoritatea simpla a parlamentarilor. Cu alte cuvinte, soarta Executivului condus de Tariceanu sta, in acest moment, la mana a 235 de deputati si senatori din totalul de 469.

Conform legislatiei in vigoare, votul in cazul motiunilor de cenzura este secret si e exercitat prin intermediul bilelor albe si negre. Introducerea acestora in urnele de aceeasi culoare inseamna vot impotriva motiunii, in timp ce bila alba in urna neagra si cea neagra in urna alba inseamna vot pentru motiune.

Aceiasi 469 de parlamentari sunt cei care decid soarta urmatorilor nominalizati pentru functiile din Guvern. Noua echipa trebuie sa obtina votul de incredere tot din partea majoritatii simple a membrilor legislativului.

In cazul in care, intr-o perioada de 60 de zile, nu acorda votul de incredere in cazul a cel putin doua solicitari de investitura, Parlamentul poate fi dizolvat de seful statutului, dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare. Aceasta masura duce automat la declansarea de alegeri anticipate, care au loc intr-un termen de cel mult trei luni.

PRM vrea sa-si recucereasca mandatele pierdute

Surprinzator, cei mai interesati de declansarea unor alegeri anticipate sunt reprezentantii PRM. Trecand peste discursurile sforaitoare legate de cat de mult sunt furati la fiecare scrutin si cat de multa dreptate electorala le va aduce integrarea in UE, o data cu anticipatele, PRM-istii au sansa de a fi reprezentanti in Parlament in conformitate cu procentul de romani care le acorda increderea.

Desi in 2004 a obtinut peste 13% din voturi, PRM detine in acest moment doar putin peste 10 procente din numarul de mandate ale legislativului. Partidul lui Corneliu Vadim Tudor a suferit cea mai mare hemoragie de parlamentari, pierzand, in doar doi ani, 21 dintre cele 69 de persoane pe care le-a instalat in fotoliile comode din Casa Poporului.

Vadim pastoreste, astfel, doar 30 de deputati si 18 senatori, fata de 48 si respectiv 21 cati a avut la sfarsitul lui 2004.
Sondajele de opinie facute publice in aceasta toamna crediteaza PRM cu 13% din intentiile de vot ale electoratului, ceea ce ar insemna recuperarea mandatelor pierdute fie prin demisiile din partid, fie prin tradarea reprezentantilor Blocului National Sindical.

Marea unificare maghiara

Alti lideri care par a se pregati intens de alegeri sunt cei ai UDMR.
Radicalizarea discursului in cazul majoritatii reprezentantilor formatiunii si semnele de impacare dintre Marko Bela si Laszlo Tokes releva dorinta UDMR de a beneficia din plin, chiar si impreuna cu Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania si Consiliul National Secuiesc, de un bazin electoral care era pe cale sa se faramiteze din 2003 incoace.

Liderii maghiari care odinioara se injurau pe la colturi sau se denuntau reciproc ca “tradatori ai intereselor maghiarimii” sunt din nou la aceeasi masa si-si gasesc noi teluri comune.
Graba cu care sunt anuntate si organizate actiunile privind autonomia tinutului secuiesc incearca sa recupereze din terenul pierdut dupa ce, in ultimii doi ani, nu au mai reusit sa traga prea mari foloase din participarea la actul de guvernare.

Daca dupa guvernarile anterioare aveau tolba plina de facilitati care sa convinga romanii de nationalitate maghiara ca le pot schimba soarta, reprezentantii UDMR au nevoie acum de atu-uri care sa-i ajute in primul rand in alegerile pentru mandatele din Parlamentul European, care vor avea loc cu siguranta in 2007.

Pregatirea insa poate fi folositoare si pentru eventuale alegeri anticipate. UDMR este cotat in sondaje cu aproximativ 6% din voturile electoratului, adica acelasi procent ca si cel obtinut la alegerile din 2004, la care electoratul maghiar a avut de ales intre candidatii UDMR si cei ai UCM, acestia din urma fiind inscrisi pe listele Actiunii Populare.
Formatiunea lui Emil Constantinescu a reusit astfel sa aiba cele mai bune rezultate in judetele Harghita si Covasna, unde a luat UDMR-ului peste trei procente din voturi.

Formatiunii lui Marko Bela i-au fost astfel repartizate 22 de mandate de deputat si 10 de senator.

PD asteapta semnalul

Un alt grup parlamentar care va actiona disciplinat pentru indeplinirea conditiilor care sa permita declansarea de alegeri anticipate este cel al PD, partid care a dovedit in ultimii ani ca transforma dorintele lui Traian Basescu in ordine indeplinite cu daruire exemplara.

Democratii lui Emil Boc se bucura, de altfel, de marele avantaj de a fi creditati de sondaje cu mult mai multe procente decat li se preziceau cu 2-3 ani in urma, in cazul intrarii in alegeri pe liste proprii. Dintr-un partid care nu depasea cu mult UDMR-ul in preferintele electoratului, Basescu a transformat PD in formatiunea pe care sondajele o dau drept preferata electoratului din Romania.

In studiile in care subiectii sunt pusi in fata situatiei in care PD si PNL ar participa la alegeri pe liste separate, democratii reusesc nu doar “sa ia fata” liberalilor care ii dominau in 2004, dar intrec chiar si PSD-ul care inca mai sustine ca a castigat alegerile de acum doi ani.

Cei 69 de parlamentari PD au astfel toate motivele sa-si doreasca noi alegeri, fara sa le fie teama ca-si vor pierde mandatele, in conditiile in care numarul lor va fi de mai bine de doua ori mai mare intr-un viitor legislativ.

Minoritatile sunt asigurate

Legea electorala din Romania asigura cate un mandat in Camera Deputatilor fiecarei minoritati nationale care are formatiuni legal constituite. In acest moment acestea sunt in numar de 18 si reprezinta comunitati de genul hutulilor, rutenilor, lipovenilor, tatarilor, polonezilor, slovacilor si cehilor, albanezilor sau bulgarilor.

In cazul in care una dintre comunitati este reprezentata de mai multe uniuni, partide, federatii, asociatii sau ligi, locul in Camera Deputatilor revine formatiunii care aduna cel mai mare numar de voturi. Dar diferentele sunt intodeauna mari, astfel ca mandatul este adjudecat de candidatul unei organizatii care aduna de 2-3-4 sau chiar 7 ori mai multe voturi decat adversarii.

Castigatorul luptei este, astfel, usor de anticipat, iar cei care azi ocupa fotoliile de deputat nu au prea multe motive sa creada ca nu o vor face si in urmatorul legislativ.

Rezultate partiale

Cele patru grupuri parlamentare mentionata mai sus aduna impreuna 167 de persoane, ceea ce inseamna ca, pentru trecerea unei motiuni de cenzura mai e nevoie de doar 66 din cele 302 voturi ramase.

Independentii, cei mai expusi

Unul dintre cele mai reticente grupuri la ideea de alegeri anticipate este cel al parlamentarilor independenti. Ei nu sunt afiliati la nici un grup politic, urmare fie a excluderii, fie a demisiei din partidul care i-a propulsat in Parlament.

Cu exceptia catorva nume prezente printre politicienii in care electoratul are incredere, precum Mona Musca sau Cozmin Gusa la nivel national sau Ioan Ghise la nivel local, pentru restul o candidatura din postura de independent sau reprezentant al unui partid minuscul inseamna mai mult ca sigur ratarea intrarii in legislativ.

In acest moment exista 17 deputati si 5 senatori independenti. Cele 66 de voturi necesare trebuie, astfel, atrase din restul de 280 de parlamentari.

Conservatorii lui Voiculescu, in cumpana

Dupa ce a capusat in alegerile din 2000 si 2004 PDSR-ul si respectiv PSD-ul, formatiunea lui Dan Voiculescu se gaseste acum intr-o pozitie extrem de dificila. Desi nu a fost cotat niciodata cu mai mult de trei procente in optiunile electoratului, actualii conservatori au 30 de mandate in Parlament, fiind pentru a doua oara la guvernare.

In conditiile in care au tradat PSD-ul lui Nastase dupa alegerile din 2004 si au descoperit ca, desi acceptati in Coalitie, nu se bucura de respectul aliatilor, conservatorii s-au intors discret catre PRM. Alegerea de a deveni remorca partidului lui Corneliu Vadim Tudor nu este insa una usoara, avand in vedere faima proasta de care se bucura aceasta formatiune.

Astfel ca este de asteptat ca reprezentantii PC sa se opuna oricerei actiuni care poate duce la declansarea de alegeri anticipate.
Pentru a nu pierde din aderenta la electorat, liderii partidului incearca sa dea impresia ca se simti singuri pe ei si sustin de ceva vreme ca sunt in favoarea anticipatelor. Dar de fiecare data nuanteaza declaratia, afirmand ca acestea ar trebui sa aiba loc doar daca va fi adoptat sistemul de vot uninominal.

PC beneficiaza insa de acelasi avantaj pentru care a fost tolerat si pana acum printre marile formatiuni politice. Intact, trustul de presa fondat de liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, face cu ochiul oricarui politician dornic de mediatizare intr-o tara in care populatia isi ia 80% din informatie de la televizor.

Raman astfel 250 de voturi de exploatat pentru a atrage cele 66 dorite de adeptii anticipatelor.

Liberalii se divizeaza

Daca in urma cu un an si jumatate, vocile din PNL care sprijineau apropierea de Basescu si intentiile lui erau firave, acestea au crescut in intensitate pe masura ce liberalii au devenit tot mai nemultumiti de felul in care Tariceanu isi gestioneaza propriul partid.

Problemele de imagine si acuzatiile de cenzura au facut ca grupul de 96 de parlamentari sa nu mai gandeasca si sa nu mai actioneze unitar. Iar gestul care a dat tonul pentru decantarea apelor in PNL a fost excluderea din partid a fostului presedinte Theodor Stolojan.

Masura a accentuat ritmul ralierilor la “Platforma liberala” lansata de Stolojan impreuna cu grupul din jurul sau.

Situatia s-a agravat atunci cand peste 40 de lideri centrali si locali au aderat la un apel prin care cer conducerii sa-l readuca pe Stolojan in partid, culminand cu demisia din functiile de conducere a semnatarilor documentului, in frunte cu ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur.

Frecusurile tot mai acute dintre gruparile din partid, dar mai ales declaratiile facute deja in repetate randuri de Theodor Stolojan si Valeriu Stoica, prin care se sustinea necesitatea organizarii de alegeri anticipate, duc la concluzia ca adeptii curentului “platformist” vor sustine o motiune de cenzura.

Asta inseamna 31 de persoane, la care se adauga deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu, exclusi din PNL, si Ioan Ghise, proaspat reprimit in partid. In total 34 de parlamentari care scad numarul de voturi necesare la 32.

PSD-ul lui Geoana incearca sa pacaleasca PSD-urile lui Iliescu si Nastase

Fostul partid de guvernamant are acum 149 de reprezentanti in Parlament, cu 10 mai putini decat la inceputul mandatului.

Adeptii actualei conduceri, care sprijina ideea anticipatelor, dupa o intelegere cu Traian Basescu, din care au castigat in prima faza sefia SRI, nu sunt nici pe departe majoritari in propriile grupuri parlamentare, dar asta nu ii impiedica sa spere ca intentiile lor vor fi incununate de succes.

Pericolul il reprezinta constientizarea de catre adeptii fostilor presedinti ai PSD, Adrian Nastase si Ion Iliescu, a pericolului de a nu mai fi prezenti pe listele cu candidati nici macar pe locuri neeligibile. Situatia in partid s-a schimbat radical de la alegerile interne care au dat impresia ca membrii PSD si-au decis singuri candidatii la alegerile din 2004.

Cu toate acestea, analiza legaturilor din ultimii ani arata ca grupul lui Geoana se bucura de sprijinul a peste 40 dintre parlamentarii PSD, astfel ca poate asigura restul de voturi pentru atingerea majoritatii numarului de deputati si senatori.

Cu toate acestea, numarul de pesedisti care ar vota o motiune de cenzura poate fi considerabil mai mare, din doua motive. Primul este ca un vot de respingere a motiunii ar insemna automat manifestarea sprijinului fata de guvernul Puterii, iar acest lucru ar fi greu de inteles mai ales pentru electoratul grupului lui Ion Iliescu.

Fostul sef al statului este, de fapt, in PSD, cel mai mare opozant al ideii de anticipate. Nu pentru ca si-ar face probleme ca nu va mai prinde un mandat de parlamentar, ci pentru ca numarul adeptilor sai printre colegii de legislativ va scadea considerabil, micsorand astfel si influenta Bunicutei in partid.

Pe de alta parte, anunturile din ultima vreme facute de conducerea PSD au menirea de a adormi simturile celor care-si tem mandatele.
Liderii partidului au anuntat ca pregatesc o motiune de cenzura indreptata impotriva unor ministri PD, fapt care i-ar putea face pe cei mai naivi sa creada ca zvonurile legate de o intelegere intre grupul de la Cluj, care-l sustine pe Geoana, si Traian Basescu nu au avut un fundament real.

Si asta pentru ca votul in bloc dat pana acum motiunilor de cenzura s-a bazat, intr-o buna parte, si pe faptul ca nici o astfel de initiativa nu a avut inca succes. Membrii grupurilor parlamentare au facut astfel un gest politic prin care si-au exprimat dezaprobarea fata de politica Puterii, fara a fi in pericol de a-si pierde posturile caldute.

Urmarea e in mana lui Basescu

In cazul in care Opozitia ar depune, intr-adevar, o motiune de cenzura care ar intruni votul majoritatii parlamentarilor, continuarea procesului pana la declansarea alegerilor anticipate este exclusiv la latitudinea presedintelui Traian Basescu.

In cazul in care intentia acestuia este de a scapa de actuala echipa din Palatul Victoria, in special de Calin Popescu Tariceanu, poate determina desemnarea unui nou executiv format din reprezentanti ai acelorasi formatiuni, dar cu care sa poata colabora, dand astfel semnal PD-ului sa voteze “pentru”.

Iar o intelegere de compromis care sa fie indeajuns de multumitoare si pentru liberali, conservatori si maghiari va intru indeajuns de multe voturi pentru a fi investita. Pierzatorii unui astfel de scenariu vor fi cei din PSD, folositi doar ca masa de manevra in reglarea conturilor din Coalitie.

Semnalele din ultima vreme arata insa ca cea mai plauzibila varianta este cea in care seful statului va merge pana la capat, asigurandu-se ca anul viitor vom avea alegeri parlamentare. Avantajul, intr-un asemenea caz, priveste pe de o parte conturarea mult mai clara a unei majoritati parlamentare care sa nu depinda de 2-3 chiulangii si sa nici nu presupuna compromisuri importante.

Pe de alta parte, in urma scandalurilor din ultimii doi ani, este mai mult ca sigura disparitia din prim plan a unor nume sonore gen Adrian Nastase, Adrian Paunescu, Serban Mihailescu, Razvan Theodorescu, Dan Iosif, Corneliu Ciontu, Leonida Lari, Rodica Stanoiu sau Ioan Talpes.

Mediatizarea unor politicieni prin prisma unor scadaluri de coruptie sau a aparitiei unor dosare din arhiva fostei Securitati va impiedica partidele din care fac parte sa-i mai includa pe listele cu care incearca sa ademeneasca electoratul.

Din punctul de vedere al electoratului, alegerile anticipate ar putea, astfel, sa-i aduca un dublu castig: atat imputinarea certurilor la conducerea tarii si o guvernare mult mai omogena, cat si curatarea partiala a clasei politice.

Aceleasi semnale mentionate mai sus releva si faptul ca o asemenea strategie nu va fi pusa in aplicare pana la sfarsitul acestui an. Nevoia de mimare macar a stabilitatii pana la aderarea propriu-zisa la Uniunea Europeana va impinge declansarea procedurilor pana la inceputul sesiunii parlamentare viitoare.

Inceputul lunii februarie pare de altfel sa fie momentul perfect pentru punerea in aplicare a acestei strategii. Astfel autoritatile vor fi scutite de multe cheltuieli suplimentare, putand organiza alegerile parlamentare anticipate in acelasi timp cu cele pentru Parlamentul European, in luna mai.

Asteptarea pana anul viitor il avantajeaza si pe presedintele Traian Basescu. Gruparea Stolojan-Stoica se poate intari pana atunci, capatand o forta parlamentara mai mare decat are in acest moment.
De asemenea, grupul de la Cluj si Mircea Geoana isi vor consolida pozitia in partid, dupa congresul PSD din 10 decembrie, si vor avea timp sa mai adune o serie de adepti.

PNG, de pe stadioane in Parlament
Din pacate cei care asteapta alegerile anticipate pot primi, o data cu acestea, si o veste neplacuta: intrarea in Parlament a Partidului Noua Generatie, in frunte cu Gigi Becali.

Sondajele din ultima vreme arata ca victoriile Stelei, casele pentru sinistrati, banii purtati in pungi de plastic visele megalomanice, injuraturile si desconsiderarea autoritatii statului au facut PNG-ul sa adune 6-7% din intentiile de vot.

HotNews.ro, Bety Blagu, 18 nov 2006

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *