Cum sa te feresti de tepele agentiilor de turism

Dupa ce economisesc un an intreg pentru ceea ce ar fi trebuit sa devina un concediu de vis si au platit sute de euro, zeci de turisti romani se trezesc ca vacanta lor se transforma intr-o mare dezamagire.

In loc sa se distreze dupa programul promis, multi au parte de ghizi nepriceputi, spatii de cazare mult sub asteptari si numeroase taxe rasarite peste noapte, in plus fata de ceea ce li se promisese initial.

Pe tacerea si lipsa de reactie a clientilor chiar mizeaza unele agentii, care si-au facut un adevarat obicei din neglijenta fata de turisti.
Multe dintre ele au fost sanctionate in repetate randuri de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). J’Info Tours, Kara Travel si Sun Holiday, de exemplu, au antecedente in relatia cu organele de control.

Vacantele cu autocarul, exemplu tipic

„Sunt doua tipuri de probleme pe care le intampina turistii romani in mod frecvent”, explica Ciprian Enea, consultant Media Shark&PR. Turistului i se comunica un pret foarte atractiv, prin diverse canale mediatice, dar cand ajunge sa cumpere vacanta constata ca pretul real este mult mai mare.

„Un exemplu tipic il reprezinta vacantele cu autocarul, pe circuitele care ating cele mai importante orase ale Europei. O excursie de 10 zile la Paris, de exemplu, al carui cost anuntat este 280 de euro, in realitate costa in jur de 400 de euro.

Cum? In cei 280 de euro, turistul este cazat in camera tripla (adica se poate trezi cu unul sau doi necunoscuti in camera) si nu are inclus nici macar micul dejun. Cand el doreste sa-si cumpere un pachet pe camera dubla, cu micul dejun inclus, dintr-un foc i se percep suplimente care ridica costul pachetului la 400 de euro”, explica specialistul.

O alta problema este calitatea transportului, a cazarii, a mesei, precum si a celorlalte servicii turistice asigurate de tour-operator sau partenerii acestuia.

In privinta cazarilor, cea mai mare neintelegere este data de numarul de stele acordate in mod diferit pe plan local, in comparatie cu standardele romanesti. Exista tari unde hotelurile de 2* dupa standardele noastre primesc chiar 4*.

In aceste conditii, neintelegerile sunt provocate de catre tour-operator, care nu informeaza turistul ca un hotel care are 4* acolo echivaleaza cu 2-3* la noi.

La masa, apar doua probleme – una legata de all-inclusive, care nu ofera mereu ceea ce-si imagineaza turistul. Si a doua este specificul culinar al fiecarei tari in parte. Sunt hoteluri care inteleg sa serveasca all-inclusive tot timpul, altele in anumite intervale orare.
Integral in EVZ

Evenimentul Zilei, 31 aug 2006

Imprumuturile populatiei si ale firmelor au atins nivelul de 79,4 miliarde lei

In luna iulie a acestui an, creditul neguvernamental, adica imprumuturile totale ale populatiei si ale companiilor, a crescut usor cu doar 3,9% fata de luna anterioara a anului curent si cu 57,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, nivelul imprumuturilor atingand valoarea de 79,4 miliarde lei, a anuntat joi Banca Nationala a Romaniei.

In perioada iulie 2005 – iulie 2006, cea mai buna dinamica au avut-o imprumuturile in lei catre populatie care au crescut cu 129,6%.

Potrivit comunicatului de presa al Bancii Centrale privind indicatorii monetari, in luna iulie a acestui an, imprumuturile totale ale populatiei si companiilor au atins nivelul de 79,4 miliarde lei.

Daca in luna iunie a acestui an, creditul neguvernamental crescuse fata de luna anterioara cu 5,7%, pana la valoarea de 76,4 miliarde lei, in iulie, cresterea creditului neguvernamental a fost mai mica de doar 3,9%.

Fata de aceeasi perioada a anului trecut, in iulie 2006, creditul neguvernamental a crescut cu 57,1% pe seama majorarii cu 106,5 la suta a componentei in lei si cu 23,8 la suta a componentei in valuta exprimata in lei.

Raportat la aceeasi perioada, cea mai buna dinamica au avut-o imprumuturile in lei catre populatie care au crescut cu 129%, in iulie ajungand pana la valoarea de 19,4 miliarde lei. Imprumuturile in lei catre companii au avut in perioada mentionata o crestere de 90%, pana la valoarea de 22,5 miliarde lei.

Finantarile totale in valuta acordate populatiei si companiilor au atins in luna iulie a acestui an valoarea de 37,3 miliarde lei. Din iulie anul trecut pana in iulie anul acesta, creditul neguvernamental in valuta acordat populatiei a crescut cu 50,5% pana la 12,6 miliarde lei, iar catre companii a crescut cu 13,4%, pana la valoarea de 24,7 miliarde lei.

Cresterea imprumuturilor in lei catre populatie a avut o crestere dinamica, Banca Nationala apreciind recent aceasta evolutie drept ingrijoratoare. In scopul temperarii creditarii, in luna iunie, BNR a majorat rata rezevelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, cu scadenta mai mica de doi ani, de la 16% la 20%.

HotNews.ro, A.V., 31 aug 2006

Corporatii multinationale admit ca platesc mita in statele in curs de dezvoltare

Un numar important de companii au admis ca au platit mita in diverse situatii se arata intr-un raport al Bancii Mondiale citat de Reuters. Plata unor sume de bani, oferirirea de masini luxoase sau vacante exotice sunt doar cateva exemple despre modul in care unele corporatii inteleg sa-si netezeasca drumul spre penetrarea unor tari cu economii in curs de dezvoltare.

Pascal Dubois, manager in cadrul programului Programului de Raportari Voluntare a declarat ca initiativa intocmirii unui astfel de raport face parte din planurile Bancii Mondiale de a demasca coruptia la nivel inalt.

“Oficiali ai multor companii ne-au spus ca au fost nevoiti sa dea mita pentru a obtine contracte si mai mult au dat mita pentru ca la randul lor sa fie platiti pentru contractele obtinute.”

In schimbul faptului ca au acceptat sa ia parte la acest program al Bancii Mondiale, respectivele companii si-au mentinut dreptul de a lucra cu BM si mai ales au primit asigurari ca identitatea lor va fi ascunsa.

Banca Mondiala va interzice participarea la proiectele organizate, acelor companii care nu fac parte din program si aupra carora exista dovezi ca ofera mita in scopul obtinerii unor avantaje.

Frank Vogl, membru al Transparency International, a decclarat pentru Reuters ca programul organizat de BM demonstreaza ca institutia da dovada de transparenta in modul in care atribuie diverse contracte.
Pe de alta parte analistul Beatrice Edwards, a declarat ca programul este folositor insa exista “o serie de probleme legale ce stau sub semnul intrebarii”.

“Programul nu ia in calcul ca de zeci de ani coruptia se situeaza la un nivel ridicat si implica sume de bani de ordinul miliardelor de dolari, bani obtinuti de respectivle companii din fondurile Bancii Mondiale.

HotNews.ro, V.T., 31 aug 2006

“N-as putea spune ca viata mea a fost una de sfant”

Presedintele Traian Basescu a dat peste cap programul Realitatea TV dupa ce a intervenit din nou telefonic, de data aceasta la emisiunea “Oamenii realitatii”. Convorbirea a durat aproape 30 de minute, iar buletinul de stiri al orei 23.00 a inceput cu 20 de minute intarziere.

In interventia sa, Basescu l-a atacat pe deputatul Aurelian Pavelescu, prezent in studio, si a declarat ca “se incearca cu disperare crearea, dupa Revolutie, a unui dosar de securitate al lui Traian Basescu”.

Aurelian Pavelescu nu a fost singurul atacat de Basescu joi seara. “Va cer dumneavoastra sa fiti decent, poate pentru prima data in viata am acest apel la dumneavoastra, altfel va las in banii dumneavoastra… de ziarist liber sa cugete cum doreste”, i-a spus seful statului lui Adrian Ursu, redactor sef al ziarului “Gandul”.

“Va fac o recomandare. Avand in vedere ceea ce sustineti ca se afla in registrele securitatii… eu am fost student al Institutului de Marina din 1972 – cautati printre absolventii promotiei Institutului de Marina, promotia mea, si vedeti daca gasiti un singur rand scris de Traian Basescu despre ei”, le-a spus presedintele celor din studio.

“Incercati sa fabricati dosare, domnule Nistorescu, alaturi de politicieni care n-au fost in stare sa faca nimic. Se revendica taranisti, se revendica luptatori pentru dreptate, luptatori pentru curatenie morala, in fapt – o adunatura de lichele”, a ridicat vocea Basescu.

Pavelescu a replicat si el, pe un ton iritat, oprindu-se cu greu la insistentele lui Cornel Nistorescu: “V-am sprijinit in campania electorala, domnule presedinte, si nu va permit sa vorbiti asa cu mine. Nu va permit sa ma faceti lichea in direct decat raspunzandu-va cu aceeasi moneda. M-am batut pentru dumneavoastra in campania electorala si ar fi trebuit sa-mi multumiti. M-a jignit in direct si vreau sa-i intorc aceasta jignire”.

Basescu a declarat ca, de-a lungul ultimilor 16 ani, au fost depuse cinci seturi de cereri privind presupusul sau dosar de informator, dintre care una singura inregistrata dupa ce a devenit sef al statului: “La toate acestea serviciile de informatii au raspuns ca nu au evidente in dosar sau elemente care sa probeze existenta acestui dosar”.

“Eu nu-mi propun sa fiu spalatorul moral al natiunii. Pentru ca n-as putea spune ca viata mea a fost una de sfant. Din acest motiv nu-mi arog autoritatea de a fi cel care faca morala natiunii romane”, a adaugat Traian Basescu.

Despre rapoarte

“Prin natura functiilor pe care le-am indeplinit in timpul comunismului, daca as spune ca n-am vazut ofiter de securitate as fi cel putin caraghios. Mi-am facut serviciul, mi-am depus rapoartele la compania de navigatie la sosire.

Si tot timpul am sustinut ca am avut impresia, datorita tipului de nave pe care am lucrat, ca acestea au fost sub atentia organelor de securitate, a uneia din directiile economice, ceva de genul acesta”

Mai mult, am lucrat la Anvers, imi trimiteam obligatoriu in mod lunar rapoartele la compania de navigatie. Sunt convins ca au facut interesul organelor de securitate macar parte din ele. Dar nu veti gasi rapoarte adresate Securitatii de capitanul de cursa lunga Traian Basescu, de studentul Basescu, de ofiterul Basescu.

Implicarea in “dosariada”

Ma sfatuiesc cu consilierii. Concluzia noastra de pana acum este ca orice interventie as avea va fi transformata in scop politic. Am un contact destul de frecvent cu CNSAS-ul in incercarea de a nu lasa sa se produca ceea ce mi se pare ca este pe cale a se produce, si anume tentativa de a se discredita CNSAS-ul si intregul proces.

In principal este actuala clasa politica deranjata de acest demers, care este si ea infestata si interesata partial in compromiterea demersului.

Despre desecretizare

Am constatat printr-o relatie pe care nu vreau s-o minimalizez, fostul director Timofte a fost foarte deschis cu mine. Mi-a spus “domnule preseidnte, dincolo de ce prevede legea, prin cateva decizii succesive s-au secretizat cateva categorii de persoane. Un grup de oameni politici, un grup de inalti ierarhi, un grup de sportivi.”
Cand am primit informatia, pentru mine a fost un cartof fierbite. Stiam ca sunt partas, daca nu ma manifest, la incalcarea legii.

Dupa ce mi s-a raportat predarea primei transe, prin hotarari succesive, una legata de politicieni, alta de inaltul cler, am propus CSAT sa fim de acord ca serviciile de informatii sa fie scoase de sub responsabilizarea secretului de stat pentru aceste secretizari. Ceea ce practic a generat deschiderea portilor pentru predarea dosarelor inscrise la siguranta nationala.

Sportivii nu sunt prevazuti in lege, sunt o categorie de oameni normali, si atunci a trebuit sa fac un apel la comisia mixta CNSAS-SRI sa scoata de la sceret de stat dosarele lor. Nu aveam baza legala sa merg in CSAT cu o cere in acest sens.

Despre ofiterii Securitatii

Sunt mult mai slabe (structurile fostului stat comunist, n.r.). Sunt mutate in general in doua zone: unii sunt la pensie, au plecat cu oarecare decenta, altii au plecat in afaceri, au devenit propsperi capitalisti. Structurile fostului stat comunist mai tin in principal de mentalitatea noastra.

In SRI mai sunt 16% ofiteri din fosta securitate, din care operativi doar 6%.

Cea mai clara evidenta a fostilor ofiteri este in arhiva predata la CNSAS Am intrebat eu la SRI daca avem o evidenta a ofiterilor din dosare. Mi s-a spus “La primele 10.000 de dosare avem. Pana la 1.400.000 nu mai avem pentru ca ne-ati obligat sa o predam de urgenta la CNSAS.” Eu am convingerea ca CNSAS-ul va face acea evidenta elementara a numelor ofiterilor.

Sunt cel putin 15.000 de ofiteri in acele dosare. Numarul asta rezulta dintr-o evaluare grosiera: plecand de la ideea ca din 1950 si pana in 1989 la directiile care s-au ocupat de supravegherea populatiei ar fi intrat aproximativ 15.000 de ofiteri. Este o evaluare grosiera. SRI a facut o evaluare grosiera cati oameni au lucrat la directia I-a si la directia a VI-a.

Despre ofiterii acoperiti din redactii

Eu nu am nici o informatie de la serviciile de informatii despre acest lucru. Unul din obiectivele majore ale serviciilor secrete este ca in presa romaneasca sa nu se infiltreze ofiteri acoperiti ai altor servicii ca sa incerce sa deturneze opinia publica. Este unul din obiectivele strategice pe termen lung.

Serviciile secrete incearca sa proteje media romaneasca de infiltrarea unei structuri care sa altereze mesajul. Nu am asemenea informatii (despre tentative in acest sens, n.r.).

Niciodata nu o sa vreau sa stiu ofiterii acoperiti ai serviciilor secrete. Presedintii vin si pleaca, dar serviciile trebuie sa-si pastreze intacta reteaua de ofiteri sub acoperire.

HotNews.ro, B. Blagu, 31 aug 2006

Ministerul Justitiei face ordine in casta notarilor publici

Ministrul Justitiei a transmis Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) o adresa prin care anunta ca nu va semna ordinele de numire in functia de notar public a 22 de persoane pentru care Consiliul Uniunii a formulat propuneri.

Ministrul justitiei sustine ca in aceste cazuri numirea in functia de notar public este ilegala, intrucat cele 22 de persoane propuse pentru a fi numite notari au fost declarate respinse la concursul organizat in perioada 18-19 octombrie 2005.

Prin Hotararea nr. 83/20.05.2006, Consiliul UNNPR a revenit asupra rezultatelor concursului si a dispus ca 22 de candidati respinsi la concurs sa fie redistribuiti pe locuri ramase libere.

Intrucat in preambulul Hotararii sunt invocate adrese ale Ministerului Justitiei, ministrul justitiei precizeaza ca nu a avut cunostinta de existenta acestora si nu si le insuseste.

Ministrul Justitiei solicita UNPPR revocarea Hotararii nr.83/20.05.2006 si a Hotararii nr. 109/17.06.2006 (care stabileste numarul locurilor scoase la concurs) si includerea celor 22 posturi ramase vacante in urma concursului organizat in perioada 18-19 octombrie 2005 in numarul de posturi ce urmeaza a fi scoase la concurs in perioada urmatoare.

In ceea ce priveste organizarea, pe viitor, a concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante de notar public, ministrul justitiei propune ca acestea sa se faca la nivel national, astfel incat sa se inlature definitiv asemenea practici, nereglementate prin nici un act normativ, care favorizeaza „selectia” si accesul in profesia de notar public cu eludarea prevederilor legale.

HotNews.ro, 31 aug 2006

Reclame care bat toba pe ulitele satelor

Campaniile de promovare ale operatorilor de televiziune digitala prin satelit (DTH) incearca sa familiarizeze romanii cu noua tehnologie. Televiziunea locala si presa din provincie au fost cele mai folosite suporturi de comunicare.

In lumea operatorilor de cablu, circula de cateva luni o anecdota cu “parfum” de credibilitate: clientii cablistilor suna la casierii si spun: “Bagati-mi si mie pe cablu televiziunea aia… Boom!”. Poate este o anecdota rautacioasa, lansata de cablisti, care sunt concurentii noilor platforme digitale prin satelit (DTH).

Dar este posibil ca oamenii simpli sa inteleaga mesajele publicitare in functie de modul in care acestea sunt formulate. Cea mai mica greseala duce la deturnarea perceptiei. Boom nu este un program TV, ci marca unei platforme DTH.

In fond, platformele digitale sunt “produse” complexe, iar agentiile de publicitate au avut misiuni dificile in crearea unui mesaj care sa le diferentieze de furnizorii de cablu sau posturile clasice de televiziune.

In ultimii doi ani, s-au lansat pe piata romaneasca patru platforme DTH. Pentru a-si face cunoscute brandurile si ofertele, cei patru au intrat si pe piata de publicitate. Potrivit monitorizarilor Alfa Cont, in primele sapte luni ale anului 2006, ei au cheltuit un volum brut de publicitate (inclusiv discounturile) de aproximativ sapte milioane de euro in presa scrisa, radio si TV.

Aceasta suma reprezinta doar 0,5% din volumul brut al pietei de publicitate din perioada ianuarie-iulie, cifrat la aproape doua miliarde de euro. Infim! In ciuda acestor cheltuieli mici, concurenta dintre cei patru a fost acerba. Boom s-a remarcat prin agresivitatea campaniilor si bugetul investit.

Mesajele publicitare s-au derulat pe TV, presa scrisa si radiourile nationale, dar si pe Internet, in baruri si publicitate stradala. Un element deosebit fata de campaniile competitorilor a fost promovarea prin intermediul site-ului, accesat de peste 200.000 de ori in prima saptamana de la lansare.

Acest fapt dovedeste ca operatorul, spre deosebire de ceilalti jucatori care au vizat publicul din mediul rural, a urmarit un public tanar, cu venituri mari. De asemenea, potrivit monitorizarilor, Boom este singurul care si-a facut publicitate in revistele cu acoperire nationala, investind o suma bruta de o suta de mii de euro in ultimele sapte luni.
Digi TV, Focus Sat si Max TV au adoptat strategii diferite.

Acestia s-au concentrat asupra presei din provincie, care este mai ieftina si ajunge mai repede la populatia din mediul rural. Campaniile au urmarit zonele neatinse de cablu, in principal cele din mediul rural, ai caror locuitori, in functie de buzunar, pot opta pentru o astfel de televiziune.

De ce au adoptat aceasta strategie? Pentru ca cele trei companii DTH sunt detinute de ce mai importanti operatori de cablu de pe piata si nu vor sa-si faca un concurent din propriul lor produs. Digi TV este detinut de RCS&RDS, UPC are Focus TV, iar MAX TV apartine lui Digital Cable System.

De remarcat ca cel mai folosit canal de comunicare de catre cei patru operatori DTH a fost televiziunea, suport publicitar cu cel mai mare impact la public. Acestia au investit aproximativ 96% din volumul brut cheltuit in 2006. Boom a avut, de-a lungul acestui an, peste 2.000 de insertii pe televiziune (acoperind aproape toate posturile).

Focus Sat a optat pentru TVR1 si Prima TV, insumand 680 de insertii in sapte luni. Spoturile Digi TV au aparut de peste 400 de ori, iar pescarul din clipul Max TV a fost vizionat de numai 30 de ori pe TVR1. Canalul public de televiziune nu a lipsit din planurile de media ale celor patru clienti publicitari.

Max TV nu a fost interesat de promovarea pe radio, optand pentru presa scrisa locala din toata tara (294 de insertii publicitare).

Potrivit reprezentantilor GMP, pentru promovarea Boom s-a cheltuit un buget net de un milion de euro in acest an. Pentru toamna 2006, Max TV intentioneaza sa investeasca 500.000 de euro intr-o campanie de comunicare. Promovarea se va desfasura pe outdoor, in presa scrisa si televiziune. La sfarsitul lunii septembrie, operatorul va decide cu ce agentie va lucra.

“Max TV are 40.000 de abonati si pentru a deveni profitabila trebuie sa atinga 70.000-80.000 de abonati”, afirma Bogdan Dumitriu, director de programe la Digital Cable System. Lupta operatorilor DTH continua, dovada si campaniile preconizate pentru sfarsitul acestui an.
Integral in Capital

Capital, 31 aug 2006

Veniti la vanatoare !

Ovidiu Nahoi descrie animalele de prada ale soselelor si exprima sprijinul EVZ pentru actiunea “Cartonasul rosu la volan”.

Cu camera video impotriva carnivorilor de pe sosele.

Poate ca mai avem o sansa. Dupa groaznicul accident caruia i-au cazut victime taximetristul Radu Arustei si cineastii Cristian Nemescu si Andrei Toncu, ceva pare sa se intample.

Daca autoritatile s-au dovedit incapabile sa puna la respect specia extrem de periculoasa care a invadat strazile si soselele Romaniei, atunci macar sa reusim noi, ceilalti. Cei ramasi in viata, cei carora ne pasa.

Colegii celor doi cineasti au lansat actiunea “Cartonas rosu la volan”, pentru a lupta impotriva “mitocaniei si a vandalismului de pe sosea”, asa cum suna comunicatul difuzat de Hi Film Productions.

Ei invita pe oricine are posibilitatea sa-i filmeze pe potentialii criminali ai soselelor si sa-i arate opiniei publice. “Evenimentul zilei” isi va pune pagina de internet la dispozitia reporterilor de ocazie si, mai mult ca sigur, nu va fi singurul vehicul media ce o va face.

Cu cat vom fi mai multi, cu atat mai bine. Un aparat de filmat sau macar ochiul deschis al unei camere de pe telefonul mobil pot face minuni. Ne pot arata cateva dintre exemplarele cele mai periculoase.

Noua si autoritatilor care vor incerca sa puna ordine pe strazi macar sub presiunea publica, daca din proprie initiativa nu au facut-o. Poate ca atunci, primariile si administratorii drumurilor vor fi mai atenti la dirijarea circulatiei.

Iar politistii vor invata mai bine sa previna si se vor scutura de complexe, sanctionand de la vladica pana la opinca. (Sa nu ne amageasca cu cazuri de vitrina precum Adi Mutu sau fiica presedintelui, cata vreme masinile “de smecheri” ne sfideaza zilnic, incalcand reguli elementare, ca si cum Codul Rutier s-ar aplica diferit, in functie de numarul cailor-putere).

Sa-i urmarim, asadar, pe cei care ne ameninta vietile, la orice ora din zi si din noapte. Sa stie ca cineva este, totusi, cu ochii pe ei. Si ca, la urma urmelor, nici macar nu sunt greu de depistat.

Pe criminalul potential il auzi claxonand din spate, in clipa in care s-a aprins lumina verde a semaforului. Uneori, chiar cu o fractiune de secunda inainte, fiindca animalul de prada are reflexele ascutite la maximum.

Il cunosti dupa nonsalanta cu care depaseste coloana de masini ce stau la coada la stop, intrand pe contrasens sau prin stanga refugiilor de la statiile de tramvai.

Iti apare ca din senin in oglinda retrovizoare dandu-ti faruri si somandu-te, nervos, sa te dai la o parte, eventual in sant, ca sa treaca el. Te surprinde atunci cand taie curbele, cand depaseste pe linia continua in viraje fara vizibilitate sau cand forteaza depasirile, aprinzand faza lunga, bagandu-l in sperieti pe cel care vine din sens opus. Te ingrozeste atunci cand confunda strazile oraselor cu circuitele de Formula 1.

Se spune ca poti lesne afla firea omului dupa felul in care conduce. La nivel national, carentele de caracter si de educatie se traduc simplu, direct si taios: 1.300 de morti si 3.000 de raniti in accidente rutiere, de la inceputul anului.

A venit timpul sa ne invingem teama si sa actionam impotriva pericolelor publice de pe sosele. Pana cand nu ne vor extermina pe toti si vor ramane ei stapanii.

P.S.: Am observat ca multe dintre masinile puternice care incalca regulile de circulatie, in Capitala si in afara ei, au numere de inmatriculare in care prima litera din grupul de trei este “W”.

Se spune ca apartin serviciilor secrete sau altor institutii ale statului. O fi asa? Sau sunt (si) masinile unor smecheri care si-au ales astfel de numere tocmai stiind ca nu vor fi opriti?

Evenimentul Zilei, Ovidiu Nahoi, 31 aug 2006

Windows Vista, 199 de dolari

Amazon.com a afisat o lista cu preturile urmatorului Windows al Microsoft, care poate fi precomandat, livrarea fiind efectuata dupa 30 ianuarie.

Amazon.com a publicat recent preturile pentru precomenzi Microsoft Windows Vista, urmatorul sistem de operare dezvoltat de corporatia Microsoft, conform publicatiei electronice PCWorld.com.

Se pare ca datele au fost culese de pe site-ul canadian al Microsoft, de unde intre timp au fost retrase. Daca datele prezentate de Amazon sint corecte, consumatorii vor primi noul produs la sfirsitul lunii ianuarie 2007. Aceeasi data a fost furnizata de Amazon si pentru Office 2007, un alt produs „fierbinte“ al Microsoft, pentru care nu exista insa deocamdata o estimare de pret.

Amazon a prezentat si o lista de preturi pentru cele trei versiuni Windows Vista dedicate consumatorilor – Windows Vista Home Basic, Windows Vista Home Premium si Windows Vista Ultimate, precum si pentru Windows Vista Business Edition, destinata companiilor.

Amazon a publicat, de asemenea, si costurile de upgrade (trecerea de la o editie inferioara a sistemului de operare la una considerata mai avansata, cu mai multe functii).

1.200 RON pentru performanta

Conform Amazon.com, o licenta Windows Vista Home Basic va costa 199 de dolari daca va fi cumparata noua sau 100 de dolari daca va fi obtinuta prin upgrade.

Windows Vista Home Premium, aflat cu un pas deasupra Home Basic in functionalitate, se va vinde pentru 239 de dolari, o versiune noua, sau 159 de dolari in cazul upgrade-ului.

Iar o licenta noua Windows Vista Ultimate, considerata cea mai avansata versiune de Vista pentru consumatorii casnici, va scoate din buzunarele doritorilor 399 de dolari (aproximativ 1.200 RON), in timp ce un upgrade la aceasta versiune va costa 259 de dolari.

Windows Vista Business va costa (in cazul unei licente noi) 299 de dolari, un upgrade fiind disponibil pentru 199 de dolari.

Microsoft tace

„Microsoft a postat, din greseala, preturile de retail pentru Windows Vista, varianta canadiana, pe site-ul sau, insa intre timp informatia a fost inlaturata.

Nu exista informatii despre preturi pe care sa le putem face publice, pentru moment, dar intentionam sa anuntam preturile pentru varianta SUA la livrarea Windows Vista RC1 cindva in acest trimestru“, e raspunsul primit, via Microsoft Romania, la solicitarea „Cotidianului“, de la compania din Redmond.

Nu este o confirmare, dar nici o infirmare a preturilor listate de Amazon, iar singura informatie oferita este ca se lucreaza inca la politica de preturi pentru fiecare editie in parte. Conform Microsoft, nu exista, deocamdata, o data clara stabilita pentru publicarea preturilor.

Convertite in dolari americani, preturile pentru Vista, exprimate initial in dolari canadieni pe site-ul Microsoft Canada, erau mai mari decit preturile de pe site-ul Amazon, lucru imposibil, avind in vedere faptul ca Microsoft tocmai a iesit dintr-un proces cu Departamentul de Justitie american, in urma caruia este obligata sa vinda sistemele de operare la acelasi pret in fiecare tara in parte, conform unor surse din Microsoft Romania.

„E prea scump“

Un sondaj realizat de publicatia electronica australiana iTWire, realizat imediat dupa afisarea preturilor canadiene, a adresat utilizatorilor intrebarea: Un pret care variaza intre 233 si 449 de dolari face ca Vista sa fie prea scump? Dintre cele

655 de raspunsuri primite in 24 de ore de la vizitatori unici, 591 (90,2%) au fost „da“, iar 64 au fost „nu“.

Cotidianul, 31 aug 2006

Andreea Marin continua sa-si promoveze sotul

Abia revenita din vacanta, Zana Surprizelor s-a si pus pe treaba. Prima ei grija a fost legata de cariera muzicala a lui Stefan Banica jr. Vedeta TVR 1 a anuntat personal redactiile ziarelor ca sotul ei va canta pe scena celui mai mare festival de muzica clasica din lume, BBC Proms.

Andreea va fi alaturi de Stefan si de aceasta data: va realiza la Londra un material care va fi prezentat in emisiunea “Surprize, Surprize”.
Sotul Andreei se va afla la Londra pe 9 septembrie, in ultima seara a evenimentului din Marea Britanie, “Last Night of the Proms”, in calitate de compozitor si cantautor al piesei “Numele tau”, pe care o va face cunoscuta publicului de peste hotare in varianta simfonic-pop-rock, cantata in limba engleza, in duet cu soprana Angela Gheorghiu.

Andreea va merge si ea in Anglia, unde va impleti inca o data interesul personal cu cel profesional. Prezentatoarea tv va realiza la fata locului un reportaj ce va implica personalitati de prima marime si care va fi difuzat in emisiunea “Surprize, Surprize”.

IMPRESARUL STA DEOPARTE

Incet, dar sigur, Andreea devine un pion din ce in ce mai important in viata profesionala a lui Banica jr. Chiar daca sotul ei este impresariat de cunoscutul manager artistic Radu Groza, diva s-a implicat in promovarea acestui moment deosebit in cariera alesului ei.

Impresarul Radu Groza s-a plecat in fata dorintei doamnei Marin-Banica, care il va inlocui doar de acesta data, conform spuselor sale.

Probabil ca Andreea a simtit ca este de datoria ei sa rezolve partea de PR, dupa ce spre sfarsitul anului trecut a fost coproducator al clipului realizat la piesa “Numele tau”, filmari pe care diva le-a supravegheat personal.

“Cand sprijini pe cineva nu o faci ca sa apari in presa!… Nu vreau sa vorbesc eu despre acest lucru, pentru ca in acest moment importanti sunt, de fapt, doar protagonistii videoclipului”, spunea modesta Andreea Marin la momentul respectiv. Ei bine, de data aceasta s-au schimbat putin datele problemei.

Andreea va straluci alaturi de sotul ei si de Angela Gheorghiu in propria ograda, la TVR.

“SURPRIZE, SURPRIZE” PENTRU BANICA JR

Nu este prima data cand vedeta TVR ii da o mana de ajutor lui Stefan Banica. In anul 2002, artistul si-a lansat videoclipul la piesa “Te iubesc, femeie!”, (in care a aparut si Andreea), in prima editie a emisiunii “Surprize, Surprize” din acel sezon.

Apoi, luna februarie a acestui an i-a adus lui Banica jr trei premii in cadrul galei “Cei mai iubiti”, trofee despre care s-a spus ca ar fi fost un fel de dar de nunta al Andreei Marin, tinand cont de faptul ca vedeta a fost consultata la realizarea listelor cu nominalizati.
Integral in Ziarul

Ziarul, 30 aug 2006

Un suedez ne adinceste complexul Nobel

Direct de la sursa: cit de politic e Nobelul, care sint problemele cu care se confrunta juriul si de ce nici un autor roman n-a fost inca premiat.

Aflat pentru citeva zile la Bucuresti, Kjell Espmark a sustinut ieri o conferinta cu titlul „Decernarea Premiilor Nobel pentru literatura: ambitii si dificultati“. Membru al Academiei Regale Suedeze si al Comitetului Nobel pentru Literatura, Espmark a fost, pina in anul 2005, presedintele acestui comitet.

In conferinta de la Academia Romana, suedezul a primit diploma „Meritul Academic“ de la presedintele Ionel Haiduc.

Criteriile de premiere au variat

Kjell Espmark a explicat diversele etape in acordarea premiilor prin diferitele interpretari date dorintei lui Alfred Nobel de a recompensa „cea mai importanta opera intr-o directie ideala“ si subliniind aici dificultatea interpretarii acestei directii „ideale“.

Pe de alta parte, schimbarea membrilor Academiei Suedeze a condus, in repetate rinduri, la modificarea criteriilor si la alegerea unor scriitori respinsi anterior, cum a fost cazul lui Anatole France sau al lui George Bernard Shaw in perioada interbelica.

„Nobelul nu e o chestiune europeana“

Desi Academia Suedeza a primit critici dure, in trecut, pentru ca oferea premiile mai ales autorilor europeni, Espmark a evidentiat efortul de a trece la o perspectiva internationala, semnalind totodata ca, decenii la rind, nu se putea vorbi despre o „reala reprezentare a literaturii asiatice“.

Juriul se confrunta cu problema analizarii unor opere scrise in limbi din afara Europei, insa premierea lui Wole Soyinka din Nigeria, in 1986, si a lui Naguib Mahfouz din Egipt, in 1988, reprezinta pentru Kjell Espmark o „iesire din europocentrism“.

Orice alegere, interpretabila politic

Recunoscind aparitia discutiilor despre politizarea Nobelului, academicianul suedez a tinut sa sublinieze ca e greu de definit implicarea in politic, amintind cazul lui Czeslaw Milosz, Nobelul pentru literatura din 1980: „Chiar si o nonalegere poate fi o alegere politica; daca premierea lui Milosz a fost legata de situatia politica din Polonia, respingerea lui ar fi insemnat acelasi lucru, ca nu l-am fi ales tocmai pentru a evita discutiile“.

In plus, Espmark a mai spus ca premiile nu se acorda unor tari, ci unor autori, indiferent de nationalitatea lor.
Integral in Cotidianul

Cotidianul, 30 aug 2006